In ziare, saptamina trecuta au inceput sa spuna ca drogurile iar au luat-o razna prin Irlanda, raportat la numarul din ce in ce mai mare al oamenilor care cer ajutor.
Anul trecut s-au implinit 10 ani de cind a murit Veronica Guerin. Povestea este urmatoarea: V. G. era o ziarista pentru Sunday Independent, cind, prin ’94 si-a dat seama ca drogurile sint o mare problema in Irlanda, dealerii aveau super putere in societate, iar legile nu prevedeau in nici un fel controlarea lor, financiar vorbind. In genere, lumea nu prea se baga, de frica, asa ca s-a bagat ea, curajoasa.
Si a inceput sa scrie despre diversi interlopi, folosindu-le poreclele, si avea o groaza de expeditii detectivistice pentru descoperirea lor, inconstienta curata. Si a dat ea de un baiat bun John Gilligan, dealer super mare si Gilligan s-a suparat tare si-a trimit un mesager s-o avertizeze, care a impuscat-o in picior, in ’95, ca s-o sperie, dar n-a reusit. Vajnica, s-a dus peste Gilligan acasa la el, sa-i ia un interviu, care omul a batut-o bine bine si dupa citeva zile a sunat-o sa-i spuna ca daca nu se potoleste, ii rapeste copilul si i-l violeaza.
Politia i-a asigurat protectie 24 de ore, pe care Veronica nu prea a luat-o in considerare si nu prea a ascultat de sfaturile nimanui, continuind sa atraga atentia asupra mafiei din tara apropos de droguri, pina cind intr-o buna zi de iunie 1996, la o intersectie, pe cind statea la semafor, au aparut doi baieti pe-o motocicleta, care au tras vreo sase gloante in ea, in vazul lumii si-au transformat-o in erou national.
Asta e filmul pe care l-am vazut eu, adica Veronica Guerin, cu domnita Cate Blanchett la microfon. Filmul… nu l-am gasit impresionant deloc. Adica, poate daca nu stii nimic despre personaja, filmul creeaza o imagine cumva, dar daca vezi cit de puternica este impresia pe care a produs-o in constiinta dublinezilor moartea ei si din prisma mortii ei, activitatea de descoperire si de demascare si de condamnare a dealerilor de droguri, iti dai seama cumva ca filmul nu e atit de elocvent pe cit ar trebui, ca este doar o chestie vag comerciala si un fel de hai sa ne jucam de-a filmul de personaj.
Dar filmul are meritul de-a aduce in fata unora un personaj de care altfel n-ar fi stiut.
Si mai pune pentru mine problema eroismului, care in cazul asta, mi s-a parut inconstienta curata, bravada si nepasare cumva. Cind stii ca viata ta si a familiei tale este in primejdie, si tu sa nu te opresti, de dragul adevarului, este probabil eroism. Cind ti se ofera protectie, pe care tu o pasuiesti, pentru ca nu se conformeaza stilului tau aventurier (adica nu putea sa vorbeasca cu diversi hoti, dealeri, ca vedeau ei masina politiei) si sa te apuci sa te duci in gura lupului efectiv cu mina-n buzunar, asta mi se pare bravada si naivitate.
Incheind, recomand cu mare drag filmul, este putin ciudat, din cauza ca e despre droguri si ziaristi si nu e cu elfi, dar merge, V. Guerin este un erou in Irlanda, fiind primul jurnalist omorit in Irlanda pentru articolele sale si unul din multii care au fost asasinati in lume pentru ca s-au apucat sa scobeasca afaceri obscure.
Comentarii recente: