Sînt în mari pregătiri adică mă învîrt prin casă şi îmi dau seama că e mizerie, mă uit în frigider şi văd că am un borcan de iaurt, un borcan de maioneză, o tinctură de propolis (!) şi două sticle de bere şi mă apucă o disperare fără margini, pentru că marţi ar trebui teoretic să-mi aterizeze dragii mei părinţi. Dacă prind avioanele! Cînd aştepţi musafiri, subit vezi realitatea prin ochii lor, iar eu acuma văd o realitate nu prea veselă! Aşa că mi-am mai făcut o cafea şi scriu ce tocmai am scris şi o să scriu, cum ar veni, mă plîng ca să-mi treacă.
Ieri toată ziua am stat cu ochii pe-un teveu, pentru că se aniversează treijde ani de la începerea serialului MASH, aşa că ne-au dat zeci de epizoade frumoase. Mă nebunesc după serialul ăsta, pe lîngă Friends, cred că l-am văzut de cele mai multe ori în reluare şi ştiu faze pe de pe de rost. Toată lumea îmi place acolo şi mă rîd întruna, de-acuma pricep subtilităţi adică am trecut la un nivel profesionist de aprofundare a cunoştinţelor mele, sînt fan adevărat. Bun şi la sfîrsit pe seară ne-a dat bonus cu actorii în zilele noastre adunaţi într-un cort exact ca-n film şi discutau despre personajele lor, ce momente le-au plăcut, cum repetau glumiţele şi dacă nu rîdeau le aruncau la gunoi, cine ce-a mai făcut. Ne-a dat şi le-a dat şi lor să vadă ultimul episod şi ce-am mai plîns! Tot timpu plîng cînd văd cum se îmbrăţişează Hocai cu Bigei lîngă elicopter şi scrie cu pietre gudbai! Actorii acuma bătrîni zic erau cu lacrimi şi nu ştiu ce toast au ţinut - că atunci cînd mă emoţionez nu mai înţeleg nici o engleză, dar am început să hohotesc uite cum se terminăhăhăh toahaate lucruhuuurile frumoahaseheh pe lumehe! Dacă mai bagă şi vreo finală de la Friends nu ştiu dacă mai rezist psihic.
Apropo de sensibilitatea mea sărită vag din limitele bunului simţ, vineri? vineri, da, nu ştiu cine mi-a trimis pe mail frumos linc cu frumoasa Mariza cu frumoasa pesa ce-o pun mai jos care nu ştiam şi cum a început şi s-a desfăşurat ea în toată tristeţea ei am văzut stele verzi mi s-a deschis baierele poeziei mele interioare de-am zis că rămîn fără aer, vai am uitat de toată lumea şi am zis aia e. Mi-am băgat hîrtiile şi creioanele în sertar să nu mă distragă, am pus receptorul de la telefon lîngă telefon să nu mă deranjeze nimeni şi am ascultat-o de vreo cinci ori cu ochii pe geam (de unde se zăreşte un pod infect şi nişte case şi mai infecte) dar eu am văzut altceva, foarte frumos şi romantic, de crecă şi Ghiţă Mureşan, dacă era în faţa mea, mă îndrăgosteam de el! Norocul meu că n-a fost, că m-am trezit din reverie fără traume, m-am dus la budă m-am spălat pe ochi şi-am răsuflat uşurată.
Gata mă duc la treabă.
pei tu nu ziceai ca ai tai vin cu mancare? ai o scuza deci pentru frigiderul gol…ai facut loc pentru bunatatile lor