Am crampa blogarului hăhă să fi inventat oare un nou termen sau e deja vechi? Am avut-o, mai bine zis, pînă acum o oră (probabil într-o oră postul ăsta va apărea şi acuma scriu deci n-o mai am, adică într-o oră crampa va fi dispărut de-o oră). Am impresia că sînt şi complicată azi, este din cauză că sînt pliinăăă de bube de la ţînţari, m-am trezit că am bube PE TALPĂ, nu-s pureci, că am identificat insecta. Nu mă deranjează că fiinţele astea se hrănesc cu sîngele meu! Doresc să nu mă mănînce bubele, atîta vreau, să nu mă opresc în mijlocul străzii, să bag mîna în papuc şi să încep să mă scarpin şi să zîmbeesc extaziată că am găsit locul, vai ce bine-i cînd te scarpini…
Revenind, am aflat că e posibil cînd ajung acasă, să fiu chiar moaşă la Peti, că am experienţă, căci iată, providenţa ne-a zîmbit şi Peti este iar gestantă va deveni mamă a doua oară!
Ai mei părinţi nu-şi dau seama cînd Peti e gravidă decît cînd e cu burta la gură, sau la pămînt şi intră în panică vai Peti ce neserioasă eşti cum să ne faci tu nouă una ca asta exact în curte să te curtezi şi să te prezinţi în halul ăsta în faţa ochilor noştri pudici!
În stînga noastră este un vecin cu un ciobănesc (românesc). În dreapta noastră avem un pechinez. Peti este o rasă neidentificabilă, între pechinez şi ciobănesc, mă refer la dimensiuni, nu la colorit. Părerea mea este că nu se potriveşte cu nici unul, dacă m-ar intreba ce preten să-şi facă! şi anul trecut a făcut bine şi-a făcut pui cu un lup.
Anul trecut, înainte să iasă în lume, javreta noastră se conversa la gard cu ciobănescul, dar stăpînul lui este chiar cumnatul şi cumnata nostru noastră alor mei, care ştim că sînt certaţi de la politică, adică duşmani, aşa că taică-miu a luat-o pe Peti deoparte şi i-a zis tu, să nu te prind cu Lord (pampam) că nu-l suport pe taică-su şi n-am chef să-l văd pe-aici să spună că i-ai sedus cîinele că el nu participă la educarea căţeilor, prostii, să nu te prind, că te dau afară.
Pînă la naştere, fata a păstrat secretul şi a fost o surpriză să vedem genele Cavalerului negru, zis Romică (are părinţi proşti, părerea mea, el este un cîine destul de arătos şi mîndru aşa, n-are faţă de Romică! ca şi cum pe-a noastră ar chema-o Sissy…), plus că a apărut el însuşi să-şi recunoască progeniturile, şi chiar îi mînca şi mîncarea lu nevastă-sa (nerecunoscătorul şi parazitul!)
Anul ăsta taică-miu a zărit-o pe Peti trimiţîndu-şi bezele cu pechinezul! şi ca un om cu minte multă foc, s-a enervat că ea ESTE MAI ÎNALTĂ decît el, şi că cum poate să se uite ea la o asemenea arătare de cîine, că el nu vrea să aibă la casa lui pui pitici! Îi face pedigriul de maidaneză de rîs! Adevărul este că pechinezul ăla este groaznic de temperamental, nu cred că s-ar potrivi cu Peti, care şi ea e destul de smucită, dar el latră pînă răguşeşte, adică clar nu gîndeşte.
Acestea două alianţe ar fi cumva rentabile din punct de vedere geografic, combinaţiile genetice ar fi … o surpriză!, abia aştept să văd ce ţeapă le trage alor mei şi înfige nişte pui de dalmaţian sau cocker mioritic spaniol englezesc, deşi, e mototoală, pare înamorată, o suspectez că a fost în lună cu Romică, anul trecut păreau foarte îndrăgostiţi, dar mai ştii?
hihihi ce rasa e peti?