La magazinul unde mă duc eu să-mi iau hrana la prînz, sînt două lucruri importante: o casă de automarcat şi pîine.
Casa de automarcat este o casă la care îţi scanezi tu produsele cumpărate, le pui deoparte pe un suport în care o femeie zice “vă rugăm puneţi produsul aici” şi dacă îl pui fără să-l scanezi, tot femeia aia ţipă “vedeţi că aţi pus ceva nescanat, luaţi produsul de-acolo şi scanaţi-l haideţi repejor nu staţi degeaba scanaţi!” La un volum destul de tare ca să poată fi reperat de un supraveghetor responsabil cu supravegherea caselor ăstora.
Pîinicile sînt în forme de baghetuţe mai mici mai mijlocii mai mari, din aluat alb (50 cenţi) şi respectiv aluat intermediar. Cele intermediare fiind cu moţ acuma, mai au prin ele nu ştiu ce seminţe şi prostii, că place la poporul ahtiat după biologic, sănătos, prostii, costă 75 de cenţi! Aberant de mult, dacă e să mă întrebe pe mine cineva, mi se pare extraordinar de mult să dai 75 de cenţi pentru o pîinică din aia. Ghici eu de care iau?
Din aia de 75 bineînţeles, e mai sănătoasă şi mă şi nebunesc după seminţele alea!
În prima zi cînd am cumpărat, m-am dus la casă, să vezi şi să nu crezi, beghetuţa mea cu seminţe nu era pe lista cu produse (neavînd ea cod de bare, este pe o listă cu produse vărsate)! În schimb era o baghetă normală la 50 de cenţi. Am apăsat pe tasta aia. Robota a început, “puneţi produsul pe tavă! Puneţi produsul pe tavă! Haideţi azi!” Eu am stat m-am gîndit şi am pus acolo, tantea a tăcut! M-am uitat la supraveghetoare, ea se uita absentă la mine. Eu ce să fac? Am plătit repejor şi am ieşit în fugă!
A doua zi m-am dus iar, iar aveam mîncărimi să-mi iau pîine scumpă la preţ ieftin, am făcut acelaşi lucru, m-am uitat fix în ochii supervaizerei şi am apăsat pe butonul de franzelă normală, a treia zi la fel. Deja am păgubit magazinul cu un ioro, ştiu că este o sumă de tot rîsul, dar gestul fraudulos contează, sîntem un popor de evazionişti, găinari, cu mine-n frunte, genetic avem impulsul să furi să pleci. Ce mă enervează la toată treaba asta este ca nu-mi pare rău nici o clipită, mă simt un pic vinovată, ştiu că e foarte aiurea ce fac, dar pîinea aia este prea scumpă, magazinul jecmăneşte oamenii, iar eu îmi fac dreptate.
Vai ce viaţă infracţionistă am!
Dar lucrez la metoda 
…ideea era ca am descoperit de cateva zile bolgul tau si mi-a placut asa ca acum intru in fecare zi sa vad ce-aimai scris
Aulei! Ar fi trebuit s-o dai la vinzatoare, daca au camere de filmat in cabina pici de furacioasa!
Vai Tuvia ma faci sa rid si sta Geisan in fata mea si m-o pufnit risetele cind cu adrenalina
…
dru a scris ceva, dar tot dintr-un spirit…asa, civic 
!!
plu. Dar na, asa fu sa fie. Bataie nu se punea cazul oricum de altfel, pentru ca imi stiau de frica la capitolul asta
Vai Suzi, esti un fel de Robin Hudă.