Sefeie
11 martie 2008
Mai zilele trecute vorbeam cu A. despre o dînsa şi un dînsul care se iubesc şi nu pot fi împreună pentru că ghinion e o situaţie foarte complicată. Asta eu înţeleg, să iubeşti complicat. Cînd dificultăţile întimpinate de cei doi sînt exterioare interiorului universului iubirii lor doar patru genitive, credeam că pot mai mult, eu sînt foarte de acord, dar cînd încep să se complice în interior, pe mine mă depăşeşte. Mintea mea simplă nu prea pricepe de ce ar gîndi cineva atît de deraiat, încît să închizi un om cu tine în casă, într-o cameră nemobilată, doar pentru că suferi tu şi n-ai altceva mai bun de făcut.
Ochii albaştri, părul negru este o carte pe care eu nu am înţeles-o dar schema cromatică pare a fi ceva deosebit.
Sînt doi oameni cu probleme la kap acolo. Un bărbat iubeşte un alt bărbat şi plînge. Într-o seară întîlneşte o femeie care semănă cu bărbatul viselor lui – ochii albaştri, părul negru, îi propune să vină acasă la el să se încuie într-o cameră din viluţa lui pe malu mării – era bogat şi atrăgător!, într-o realitate atemporală aspaţială asexuală, cîte zile or fi nevoie pînă depăşeşte el această fixaţie apăsătoare. Ea poate să plece ziua, dar să vină noaptea să doarmă acolo la el. Bine.
El plînge, întruna, n-am văzut în vreo carte atîtea lăcrimioare cîte a putut vărsa omul ăsta, cînd dormea plîngea, se trezea plîngea, o atingea plîngea, din cînd în cînd plîngea şi ea, că altfel nu se mai putea. Ea dormea – la început îngrijorător de mult, apoi tot mai puţin, ghici de ce! că se îndrăgosteşte de el şi stătea trează să se bucure, că aşa sînt femeile complecse, iubesc fics pe cine nu trebuie! Şi se miră că-s nefericite!
Ea spune că dragostea ar trebui trăită aşa cum o fac ei; trupul părăsit într-un pustiu, în minte doar cu amintirea unui singur sărut, a unui singur cuvînt, a unei singure priviri pentru o singură iubire.
După foarte multe chinuri, pentru că doamna Duras nu se poate abţine să nu bage o erotica mică, cei doi reuşesc să se cunoască unul pe altul în sensul biblic, lucru care iarăşi provoacă rîuri de lacrimi. La final se despart relativ descătuşaţi!, urmînd să-şi găsească fiecare fericirea în braţele altui bărbat, deşi mă îndoiesc, pentru că par foarte absorbiţi în absurditatea lumii.
Am citit că acest roman este inspirat de propria experienţă a scriitoarei care şi-a petrecut ultimii ani din viaţă alături de un bărbat homosexual. Părerea mea este că dacă era fată isteaţă îşi lua un amant tînăr frumos şi hetero, n-o durea capul şi nu îşi frustra personajele.
Ea spune că sînt ca nişte personaje ţinute împreună într-o carte şi că, odată cu sfîrşitul cărţii, vor fi lăsaţi să se piardă în mulţimea oraşului.
12 responses to Sefeie
am luat cartea cu cotidianul, am incercat, asta’vara, n’a mers..am zis sa o las pt toamna…n’a mers nici toamna.cred ca o las pt batranetze, cand osa am (sper) mai multa rabdare.De obicei, imi place Duras, d’aia tot incerc
plus, si eu ma complic aiurea, ar trebui sa imi placa…
Da, nu e chiar cea mai reusita cartishoara a mneaei…
De ce te complici adica si de ce ar trebui sa-ti placa?
nush de ce ma complic, but i always end up in crazy situations like the one above
ar trebui sa imi placa pt ca imi place duras de obicei si pt ca…well, i live it everyday, in some sick way 
Mie mi-a placut super mult aceasta carte. Exista in ea o tensiune tulburatoare. Lacrimile lui reprezinta incapacitatea de a comunica, neputinta de a actiona conform instinctului sau. Este un text senzitiv, moale, ce se muleaza pe cititor…
mnezeule…ciudata carte..am citit si eu la ea acu vo cateva luni…de la coperta la coperta cat am facut o baie..si am zis..mno…petre ispirescu era mai inventiv si mai inspirat si mergea mai bine citit intre bule si miros..but well..asta e
Tuvia ah crezi ca traiesti asa poetico bolnav in viata de toate zilele!? Ai o lipsa de vitamine!
Liviu, fie cum zici tu
E o carte ca si altele, place sau nu place, in functie de gusturi si dispozitie 
Dush, sa inteleg ca nu prea te-a relaxat baia aia…
mn’apai io cartile le citesc in loc de somnifer..asta sa fie clar spus…DAR…ca mai sunt carti care ma prind si isi fac efectu’ cum ar trebui sa si-l faca o cafea maare si taaare…e si mai adevarat. de ex. mi-au cazut in mana tolkien de exemplu pe care l-am citit si la volan si in baie si la munca si peste tot pe unde am putut pana l-am terminat si rushdie a avut acelasi efect..si multi multi altii…dar..cartea lu’ tantica asta nici nu m-o adormit sa ma inec si nici nu m-o trezit sa ies dracu din apa rece…a avut efect nul…ceea ce mi s-o parut ciudat si deci, evident…nu m-a relaxat, da am citi-o de la cap la coada…habar n-am de ce…probabil asteptam v’un final sexy, tragicomic, trist, ucigator..sau ceva…da nu fu si cre ca de aia am ramas dezamagita ashe…
cam multi de exemplu acolo intr-o propozitie…cineva sa ma opreasca…de exemplu
Merge…
Am crezut ca avea el o problema care se va rezolva, dar sa stea atita sa se chinuie, nu ma asteptam. Creca tipa o avut necaz si o zis sa mai sufere si altii…
Nici pe mine nu m-o impresionat.
Am vazut mai demult filmul Amantul, dupa carte deci, care mi-o placut mult, si acuma am fost convinsa ca va fi ceva fierbinte, dar n-am avut noroc, eu nici nu m-am prins la inceput ca tipul avea in cap un barbat!
Tolkien te referi la Lordul inelelor??!
ahhh, deci mai e lume care s-a confuzat teribil cu cartea asta, nu doar io. carele m-am sufocat cu ea mai ceva decat cu un film chinezesc in care eroii abia indraznesc sa se atinga cu privirea si plutesc suav in universurile lor pe sub ploaie, in miros de supa cu taitei picanti