Să croşetăm frumos
09 martie 2010
Într-o zi în staţie o doamnă undeva peste 70 citea, de fapt, ce spun eu? incanta! o carte de autoajutorare, capitolul “mantre pentru belşug şi prosperitate”, m-am aşezat lîngă ea şi am citit fără jenă, că muream de curiozitate, era cu ceva de genul nu mă interesează invidia celorlalţi ce spune lumea, eu voi fi nabab pampam. Ce căuta femeia respectivă cu asemenea texte, nu am găsit un răspuns adecvat.
Azi am început să lecturez o carte de autoajutorare, sînt astenică deci iau vitamine unde omul începe să-mi explice că mulţi oameni sînt nemulţumiţi de ei înşişi pentru că nu se cunosc şi mai ales nu se apreciază la justa lor valoare. De obicei ne asumăm unele defecte sau slăbiciuni (mai mult sau mai puţin reale) şi ne chinuim să le ascundem celorlalţi (adică mai pe înţelesul meu: încerci să pari cul, să pari inteligent, să pari cinic, să pari glumeţ, să pari că nu-ţi pasă, deci să ieşi pe pozitiv), pînă ajungem să obosim pe interior, deci sîntem nemulţumiţi fără să ne explicăm ce ne-a lovit.
Treaba asta cu cine sînt ce arăt şi ce ascund vine din copilărie cînd părinţii, pentru binele nostru, mai mult ne criticau decît ne lăudau, la şcoală am fost vîrîţi cu de-a sila în bănci şi şabloane, deci de mici sîntem educaţi să facem ceea ce e bine frumos potrivit pentru lume, cei dragi, cu prea puţin spaţiu de manevră. Cînd scapi de cei 7 ani de-acasă, dai în pubertate scapi de pubertate eşti tînăr imberb plin de vise te zbaţi bine şi ajungi matur. Şi problemele încep. Sau nu, adică dipindidicaz, poţi să n-ai probleme din astea niciodată, să consideri depresia un moft al oamenilor care numaipotdebine şi aupreamulttimp, iar crizele de vîrstă la fel cu anotimpurile, să nu simţi nimic, ceea ce e o alternativă fericită.
Asta cu făcutul pe plac pe mine m-a lovit destul de tare, mi-am dat seama că mă chinui să plac multor oameni, îs destul de amărîtă cînd mi se reproşează anumite lucruri, dar faza sadică este că mă întristez că am dezamăgit persoana care îmi face respectivele observaţii, am un sentiment de vinovăţie ceva de speriat!, sau prefer să spăl ceaşca cuiva decît să-i spun spal-o bre că mucegăieşte pe masă, de jenă ziceam eu, dar nu cred că e de jenă, cred că e din teama că persoana respectivă o să mă placă mai puţin. Pentru că am o impresie proastă despre mine şi am nevoie de dovezi de afectiune, apreciere din afară? E foarte posibil, rămîne s-o aprofundez.
Am aflat şi despre sindromul paradisului cînd poţi să ai de toate şi tot să nu fii mulţumit, vezi vedetele la care ne uităm noi ca la soare (cică Victoria Posh ar fi reprezentantă de succes a sindromului, fiindcă nu-i mai ajung cele 100 de poşete Hermes), sau vezi oamenii de succes profesional care nu se pot debarasa de slujbă fiindcă doar jobul îi defineşte şi cu el se identifică, sau mamele care se uită pe geam cînd le pleacă progeniturile, cu alte cuvinte ajungi ca la interviurile americane: – spune-mi cine eşti tu. – păi eu sînt cutare… – nunu, spune-mi CINE eşti tu. -eu sînt o persoană care a făcut şcoala aia şi a lucrat aia. – nu mă întelegi, eu vreau să ştiu ciiine eeeşti tu!. etc etc
Prevăd lucruri noi de la cartea asta, dacă îmi schimbă viaţa o transform pe Suzi în BLOG MOTIVAŢIONAL aha!
31 responses to Să croşetăm frumos
Suzi, m-ai pocnit drept în punctul sensibil cu însemnarea asta, cum m-am chinuit eu să termin facultatea cu 10 ca să-i mulţumesc pe ai mei şi la ce mi-a folosit, tot într-un birou putrezesc
Na, acuma pricep cum de mă gândesc la sfârşitul zilei că de ce nu-mi prieşte, domnule, totuşi nu mi s-a întâmplat nimic catrastofic. Asta e, am obosit (pe interior şi pe exterior).
holler atchu girl! (adica asa am auzit eu in project runway ca e salutul din cartier, cumva ca te-ntzeleg, fata!)ma refer la penultimu’paragraf. fiind intr-o faza introspectiva a vietzii si carierei care este am avut nevoie de niste recomandari si 2 oameni diferitzi si nevorbitzi mi-au zis ca as putea sa fiu mai ferma, ca mie nu-mi place sa ma cert decat daca sunt convinsa ca alalalt e docbitoc atunci n-am nici o jena, altfel ma simt prost, deci CINE sunt eu?!
Oompa, cred ca foarte multi copii ma rog oameni fac scoli ca sa-si multumeasca parintii, si fac si altele mai putin folositoare pentru a le face parintilor pe plac.
Lucrurile is destul de triste cel putin eu cind am avut revelatia asta m-au apucat niste nervi pe mine pe ei, dar ma bucur si sa macar stiu ce am!
Nu fii amarita, de-abia am inceput cartea! De-acuma urmeaza capitole de imbarbatare, te tin la curent!
Alegzandra, CINE esti tu! Eseu 250 de cuvinte, in romana, ca-s de treaba!
Io mi-an da seama ca is fuarte ahtiata sa nu las impresii proaste, ceea ce e o prostie oleaca, ca bunele impresii nu tin de foame!
Io is si cam fara discernamint, poate tu nu, dar pe mine ma pasioneaza sa fiu doamna si cu oameni pen care n-am nici un respect, ceia ce ie o prostie.
ah, nu, asta cu fermitatea am observat ca o am cu anumiti oameni, ca poate nu ma mai vad cu ei vreodata
dar am si tampitzi la servici cu care ma port frumso sa nu ma vada ailalti, deci tot e nasol.
!
da’stresul cu facultatea de dragul parintzilor nu prea-ntzeleg, la varsta aia eu nu aveam alte ganduri ca as putea face dupa liceu si sa fi zis ca ai mei nu m-au lasat. voi voiati altceva la 18 ani si nu v-au lasat? mie facultatea mi s-a parut eliberare
esee imediat, sunt in forma, fac si in franceza daca ma chinui umpic!
alegzandra – en francais, svp, sa mai schimbam aerul un pic acileasha. Prea multe englezisme toata ziua buna ziua. Nu te jena, ca pentru majoritatea deja esti premianta ca stii, iar pentru cine stie nitzel, majoritatea facem gresheli de ortografie sau gramatica. Eu, in orce caz da.
suzi – bravo, esti pe drumul cel bun, asha te vreau. Sa stii ca io cred ca, personal, prefer textul ‘e un tip scirbos, nimanui nu-i place de el’, decit ‘mama, ce tip misto, toata lumea il adora’. Al doilea e total greshit, primul mai are o shansa. Teoretic, macar.
Am un dubiu la declaratzia ta ca ‘bunele impresii nu tzin de foame’, dar sper ca nu asta e adevarata motivatzie si a fost doar un fason de parler.
cred ca toti avem problema asta, suzi, intr-o masura mai mare sau mai mica. Legata de povestea cu multumirea celorlalti.
de ex: ma doare-n fund de lume, ce crede, ce vrea de la mine. insa sunt cei 5 oameni poate, pe tot mapamondul asta, care pe care daca-i supar intru in fundul pamantului de nici cartita pe kriptonita nu mai da de mine.
depresia are multe forme, iar neurastenia.. pocneste mii si mii. eu zic sa faci ce vrei tu, feed your soul.. it will help.
pana urma.. nu te-ngropi cu 100 de posete Hermes. 
fuck expectations. cine te iubeste, te iubeste si in momentele in care poate nu-i place de tine. :}
Suzica, io n-am intalnit decat omi si fimei friki pasionati de cartile motivationale. parol.
am io o colega, uaaaaaaaaaaaa. e poeme, poeme. urata (nene, e urata cu patima, neingrijita, rufoasa, cum vrei. e nashpa sa stai langa ea.simti nevoia unui dus cu masaj dupa), lenesa (nu se poate trezi ca sa vie la servici, da? uite ca nu poate.) si subtirel motivata la mansarda. dom’le, a citit fomeia aia tone de carti motivationale. si le recomanda cu caldura la tot muritoru.si explica ea in legea ei cum i-au fost de folos (????) si ce mare beneficiu e pe capul muritorului lectia descirsa in cartea X. cum il face pe el sa fie asacum se asteapta sotzietatea….sum il schimba fundamenta (blah-blah)…si cat succes aduna.
pe mine ma ia leashinu cand o intalnesc.
si mai am egzemple.
Bai Inah nu stiu ce face colega ta, da daca ea se crede multumita, insamna ca o ajutat-o, deci is bune cartile alea!
mai bine investea in xanax. obtinea fix acelasi efect
moama, Suzica….stiu un banc cu “numita Suzi din ultima banca” de te ia vertiju,
acilea e blog de inalta tinuta telectualo-artistica, nu-mi permit, da’ pot sa dau un mail.
Oaaa la xanax nu m-am gindiiit! Bun sfat!
, atunci da-mi-l pe mel, ca-s pudica in public.
E cu prostii deci numita Suzi
nu pot sa plec pe tacute de-aicea fara sa-ti laud frumusete de flacara violeta din avatar !
creca e primul pas sa scapi de astenie, down sau cum i-o fi zicând!
cât despre problemutza aia ca vrei sa fii dragutza cu toate loazele, stiu ce spui! dar nu poti sa-ti tradezi naturelul, Suzi,asta e!
culmea este ca si subsemnata se considera bleaga satului din Blegonia de Sus, din aceleasi motive, dar nu se sfieste sa fie o scorpie cu spume cu propriul huzband.
Its place flacara da?
Pentru nominalizarea ta am pus-o, sa mearga energiile, sa iau medalie!
Si tu esti bleaga? Si tu te razbuni pe nevinovati? Si vrei sa spui ca nu avem shanse sa devenim scorpii la general?!
Neurastenie creca am, cum bine m-o denumit domnisoara doctor Crin.
)
(imi place saitu din nicku tau!
(e saitul meu preferat)
eurastenie din aia am si io
io zic sa mâncam 40 de mucenici si ne trece!
Ci draguta esti, pacat ca scrii asa de rar, azi sa nu te deochi totusi!
Ai facut mucenici? La tine cum se fac? Mici, mari? In zeama, in sirop?
drept sa spun, azi am auzit prima oara de ei! pe goagal i-am si vazut, miammm-miammmmm!
is asa de buni cum arata?
Is ca brioshele, insiropate in sirop de apa si zahar.
La moldova li se zice sfintzi si sint mari, copti in cuptor si li se toarna siropul la sfirsit, in Muntenia am vazut mici, fierti in apa cu zahar ca o supa dulce cu mucenicii in ea.
Cum ai auzit prima data de ei, la tine acasa nu se fac?
suzi – sa mai zic? habar nu am de mucenici, am o idee vaga ca sint un ceva dulce si in diverse variante, nici una prea atractzioasa pentru mine care nu iubesc dulciurile, cu doo trei esceptzii esceptzionale, si nici chestiile molii. La mine acasa nu se faceau, etc.
Nu vad alt avatar, io tot cu cutzitu vad. De ce? Nu merit?
Aha, ma surprinde ca nu stiati pen ca si la teveu am vazut ca se zice de mucenici, dar inteleg.
Flacara violet n-o vezi din cauza internet explorerului, ca trebuie sa-ti stergi niste lucruri pe care computeru tau le tine minte cind te dai pe anumite pagini si mna, alea trebuie sterse din cind in cind, daca vrei iti zicem unde sa apesi ca e destul de simplu, sau vorbesti cu cine iti face servis la computer.
bai eu am sters cuchiuri si tot nu vad flacari sa stii!
nici eu nu pot sa cred ca nu ati auzit de mucenici, sfintisori, etc! prin supermarketuri aici e plin de ei, eu recunosc ca am mancat doar din aia de care zice suzi, cei din muntenia nu m-au tentat, ca aratau cam dubios!
Domne, sintetzi zalude. Am AUZIT de mucenici, dar neavind creshtere religioasa, nu stiu exact ce sint ei, banuiesc ca ceva sarbatoare ortodoxa de amintire a diversilor martiri, nu? Dar merg rar la cumparaturi, in magazinele de vis-a-vis de geamul meu de la care scriu as we speak, si acolo, fiindca cunosc orice coltzishor, nu caut nimic si nu ma uit la diverse, ca nu mantereseaza. Ma duc direct la raionul de la care imi trebuie ceva, chiar si acolo stiu exact pe ce raft si unde e obiectul cautat, asha ca nu prea am shanse sa vad alte chestii. Iar la TV nu ma uit decit la filme artistice si documentare si niciodata la chestii tinguitoare, traditzionaliste, si atit de cumplit de retrograde, cum sint TOATE emisiunile religioase sau despre chestiuni cu tenta religioasa.
Altfel, e un frig oribel si ie momentu de frivolitatzi, caci asha nu se mai poate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
oh, vera, da’nici paine, nici paste nu mananci?
si de ce crezi tu ca mucenicii sunt retrograzi? sau nici pasca nu mananci?
uite, poate fac niste mucenici diseara sa adopt si traditiile zonei care m-a adoptat
, si fac si poze 
alegzandra – am spus eu ca mucenicii sint RETROGRAZI? Fii buna si mai citeshte o data despre ce sustzin ca e retrograd.
Nu prea maninc pasca, nu prea imi plac chestiile fainoase, in afara de cozonaci si checuri, dar nici astea nu imi place decit de casa si lumea din jurul meu nu face, cumpara de gata. sau nu mai maninca, acu totzi sint cu fructele si traiul sanatos. Eu ma spurc, dar cu inghetzata si ciocolata, ca au prioritate pe lista de prioritatzi. De gustibus…
bai deci io stiu sfintsii cu miere si nuca rasa pe deasupra, de ts sa lipejte de dejte. vai nu este ceva mai bun ca nijte sfints reujts!!
bai deci io nu mai ma joc asa! ia mai comentats sh dupa mine, ca vad ca io am comentat ultima la ultimele doo postur sh sipt asha ca ma pashte ghinionu care nam chef, neam intsales?
Alegzandra o facut mucenici!
http://alegzandra.blogspot.com/2010/03/mucenici-with-twist.html
Deci s-a facut forum, diocamdata e gol, am zis sa anunt cit este deosebit de fierbinte, nici macar nu sint admin pffff
nu pot sa fac nimica!!
http://www.moara-lu-bunicu.org/suzi/forum/
vio, nu mai avem replici dupa tine
siiiii, suzi, nu vad ce vrea sa insemne pestele ala si cutitul, mhhm
pff, arata prea profi, niste poze, rozuri, sclipiciuri nu poate domnu’admin sa puna?
si noi cand putem mazgali?
Ai ci posesiva e cu mucenicii ei!
Am pus icoana cu pestele ca n-am gasit alta mai aproape de culinar
o sa caut una cu un smiley mestecind intr-un ceaun
Putem mizgali cind pun io mina pe putere! Adica in citeva ore.
Bai nu stiu cu tema, mie-mi place ca e aerisita ca culori si ca butoane, daca tu gasesti ceva mai aspectuos pe net sau ai vrun egzemplu de forum misto ca tema, zi-mi te rog, io inca mai caut.
deci miam pla forumu.
io anterpretat cutsitu sh pestele ca adica atita de priceputa ie suzii in bucatarie. an fo eronata?
ma bucur ca navets replici dupa mine, vancui adica, da nu dorez, asa ca datsii batai caci ma conplecsats. senks.