Răscruci
31 august 2009
“Fellini, cineastul, zice că e necesar din când în când – la trei ani o dată – să fii bolnav: “o boală nu prea gravă, dar mai ales nu prea dureroasă”. Să suferi vreo 25 de zile ca să ţi se deschidă un alt univers, să te supui unei igiene mentale, să întrevezi o clipă malul celălalt al Styxului. El zice că o asemenea boală foloseşte enorm inspiraţiei. Îl cred. Rubinstein, pianistul, zice invers: să nu te plângi de dureri, să iubeşti viaţa căci şi viaţa te va iubi. “Viaţa nu-i iubeşte pe cei care se plâng. Viaţa iubeşte doar pe cei care o iubesc.” Îl cred şi pe el. Crezându-i pe amândoi, nu cred însă în nici unul şi stau la răscruce. Cui nu i-ar conveni să fie bolnav de boli nu prea grave şi mai cu seamă nedureroase? Şi unde a găsit pianistul femeia aceea de viaţă pe care dac-o iubeşti cu patimă şi ea să te iubească cu patimă? Totuşi, şi Fellini şi Rubinstein sunt din rasa celor care trebuie crezuţi. Crezuţi şi uitaţi. Eu nu cred, la răscruce, unde sunt, decât în bătăile mele de inimă, în furnicătura neplăcută din braţul meu stâng, în ţigara pe care nu trebuie s-o fumez, în cafeaua pe care nu trebuie s-o beau, în morcovii pe care-i mănânc de ani de zile ca să-mi scadă miopia. Şi nu scade. Eu cred în răscruci.”
Radu Cosaşu UN AUGUST PE UN BLOC DE GHEAŢĂ
Siviul meu este lăsat la umbră de cînd aveam ameţitoarea vîrstă de 28 de ani şi alt număr de mobil.
În dimineaţa asta mă ocup cu înfrumuseţarea pe hîrtie a vechimii dobîndite în cîmpul muncii irlandeze, e timpul să depun icre sub formă de spam pe toate saiturile cu joburi, e o penurie de locuri de muncă incredibilă, iar faptul că vine toamna nu mă ajută cu nimic. Deocamdată am plîns doar o dată (iuhuuu!) şi m-am hotărît să-mi cumpăr un rucsac pentru sărbătorirea evenimentului, dar dacă poţi crede, nu mai erau în stoc, din cauza începerii şcolii!
Îmi place că zice la rezumeul meu, ca la al multora – cred, că am un har la comunicare ceva de speriat şi mă gîndeam să scriu, în sprijinirea afirmaţiei, că am 773 de posturi şi vreo 5.000 de comentarii pe un blog proprietate personală de care m-am ocupat în timpul serviciului, q.e.d.
30 responses to Răscruci
habar nu am cum se fac c.v.-urile astea,trebuie sa prezinti un palmares in stil sobru?…cred ca depinde de firma la care-l depui. daca nimeresti la niste progresisti destupati la minte ar putea conta si asta cu cititorii. in fond, e foarte importanta usurinta in comunicare.
În cazul meu nu pot să scriu despre blog, cărui angajator îi arăţi un blog ultra-activ în timpul serviciului?
Eram autoironică 
CV-u trebuie să fie sobru, da, plin de laude şi cîteva gogoşi despre eficienţa mea la birou, de n-o să mă mai recunosc cînd termin cu el!
Formulele “aptitudini de comunicare” si “spirit de echipa” sunt nelipsite in orice CV dar cred ca trebuie mentionate. Mai ales daca le argumentezi, pe scurt.
Iti tin pumnii si sunt sigura ca vei gasi ceva bun. Irlanda nu e Romania
suzi, eu sunt de acord si cu fellini asta, da nu-i cam mic intervalu pe care l-a prepus? sa bolesti cate 25 de zile la 3 ani o data,…e prea mult, da-l incolo!
Da, sînt indispensabile, că nu poţi spune că vrei să ajungi şef şi te doare-n spate de ceilalţi, nu te crede nimeni!
Mulţumesc pentru pumni.
Mimi, da, e mult, dar aşa o fi el, cînd boleşte, boleşte mult! Tu poţi să suferi mai scurt de o boală imaginară.
…normal ca nu poti preciza acolo despre activitatile tale “clandestine” prestate in timpul jobului. apropos de asta, imi merge netul ca naiba, se vede ca au inceput munca toti. imi inchipui ce fibrilatii sunt prin toate birourile, cum troznesc toate camputerele de schimburi de impresii de prin concedii.
da, munceste la greu. posibil ca temele de discutii sa fie totusi altele decat concediu, ca sunt pe picior de duca o multime, mai ales din administratii. zilele trecute, la registrul comertului, am asteptat in biroul unei secretare 20 de minute sa-si incheie conversatia telefonica:”da,tu?…atatia de la voi?!!…la mine nu-i cazu, iti dai seama, ca cica-i pe criterii de performanta”. daca atunci cand am intrat la domn derector i-as fi povestit cat am asteptat in anticamera, cred ca era cazul si la ea.
Ah, e durerea cu reducerile la bugetari!… Îmi pare rău că o să rămînă în şomaj atîtea persoane, dar erau prea mulţi şi unii sînt de o indolenţă… din păcate, există mari şanse să fie daţi afară oamenii în banca lor, că tantile astea care vorbesc la telefon cu tupeu au pile şi rămîn…
ai dreptate cu tantile astea “lipsite de orice tupeu”:
cine stie ce “performante” avea ea, pe care se baza.
am recitit postarea ta, baiatu asta, rubinstein, cu viziunea lui poietica despre lume si viatza ma chiar inerveaza rau. toti artistii astia, rupti de realitate, cu trairi de mimoze diafane,….uuuuuuuf!
…prietenii stiu de ce.
Da, pai ce griji avea, cinta la pian si se bucura de viata. Oricum, s-a bucurat, ca a trait 95 de ani, deci ceva adevar tre sa fie in moto-ul lui
da,asa-i. am inteles mesajul din partea de final.
esti o dragutza.
Oricind
eu am intrat doar sa spun ca ma tem teribil ca am fo’bolnava in avans si nu stiu daca asta inseamna ca din trei in trei ani, in viitorul apropiat, o sa o duc mai rau.
apropo de siviu, ca acum mi-am amintit: aveam o pretina care imi voia, evident, binele si, cand scriam acum 7 ani siviuri de zor,mi-a zis ca ar trebui sa incerc sa-l scriu la persoana a treia. Am facut-o, ca nu ma dureau deshtele, dar suna a necrolog! Acum sunt in viata, sper ca nu aveati dubii.
Io creca Fellini se refera la o manifestare a ipohondriei mai degraba decit la boli concrete, asa ca tu n-ai treaba, esti avansata in fatza din oficiu, nu mai ai nevoie de din astea!
Adica cum sa scrii la persoana a treia? Monica a facut aia si a absolvit aia si stie sa faca aia si aia!? Ce ciudat…!
pai da, la a treia, ca si cum o forta extraterestra s-ar pogori peste siviul meu si si-ar da parerea.
eu cred ca vazuse prea multe prezantari de autori de carti, ca altfel, in afara de necrolog, nu vaz alta motivatie sa faci din astea.
Trebuia sa faci slideshow din ala, ca o banda desenata cu tine in care sa apari tu, cu scrisul sus intr-o bulina de-aia, “Monica face cutare”, apoi alta “Monica scrie!” si tot asa.
Ce ti-e si cu artistii astia…
da’chiar, daca ti-ai face cv-ul un filmuletz?manga?
Dacă ai vrea să te angajezi la o firmă de desene animate, jocuri şi concursuri, io zic că ar fi o idee strălucită. La oamenii “serioşi” s-ar putea să nu se poată… Însă e mişto faza.
Interesant este la interviu cind te intreaba de ce ai vrea sa muncesti la ei la firma.
ovi – ce faci, mai, ovidiule, nu ne zici nimica despre concediu, nu ne pui o poza-doo, nu postezi o evaluare a hotelurilor de 5 stele, ce e lenea asta pe tine?
Te spun lu Gina.
Mda, nu fac asa de bine precum s-ar crede. Vacanta este gata. Racit sunt bocna. Munca cit cuprinde si mai mult de s-ar putea. Mi-au luat si singe pentru analizele medicale. Tre’ sa ma ocup si de casa. Si tu Vera vrei poze si evaluari.
Tu Vera unde ai fost in concediu si ce ai facut?
Bine ca ii pasa cuiva de mine si ii spune Ginei ce (n-)am mai facut. Caci eu nu am timp nici de asta.
ovidiu – imi pare rau ca esti racit si intors pe dos. Ramii dator.
Eu cind am plecat, am spus ca plec si am si scris de acolo. Am fost la Budapesta si apoi la Ljubljana. Dar au fost vizite la prieteni si la familie. Nu propriu zis mare distractie.
O mai amin pe Gina, pina ii dai tu telefon.
De Ljubljana imi aduc aminte dar stiu ca subliniasei ca nu e tocmai vacanta daca imi aduc bine aminte. De Budapesta nu imi aduc aminte. Mea culpa, daca ai si pomenit de ea. De la o virsta, ma cam lasa memoria.
Intors pe dos nu prea-s. Dar nici nu am starea aia de acum o saptamina, doua, cind toate erau calzi, cu apa limpede si fara stres.
Cu ce ramin dator?
erata: “toate erau calde”, cred ca s-ar cuveni mai sus a spune.
Sa ne povestesti.
Sa faci evaluarea hotelului de 5 stele, cum ai promis.
Sa pui si tu o poza, doua.
Toate erau calzi era foarte dragutz, mie mi-a placut.
Pai daca Suzi nu apare pe frontispiciu, cum sa dau eu poze? Plus ca nici nu am laptopul cu mine astazi.
Evaluarea hotelului de 5 stele dintre care doua cazatoare, e si aia pe undeva pe laptop. O aveam gata de acum o saptamina dar am zis ca nu are rost sa fie publicata sau data spre informarea voastra aici.
Trimite compunerea cu pozele, sint pe frontispiciu