Depun un efort supraomenesc să mai stau pe scaun şapte ore jumate cît îmi cere regulamentul, mă uit tîmpă în jurul meu şi cînd sînt întrebată ce mai fac sar şi spun plec plec în concediu! Mai nou nu mă mai întreabă nimeni, dar le spun eu, am devenit jenantă şi nu-mi pasă.
Pantera Roz s-a întors din concediu de maternitate şi are depresii de-alea de vrea să ştie ce face fiică-sa.
Zilele trecute în ziar era un articol, hm interesant apropou de o carte apărută în Franţa, a lu doamna Corrine Maier - Patruzeeeci de motive ca să nu faci copii.

Ce m-a intrigat şi m-a făcut să rîd a fost noutatea - pentru mine cel puţin - a atitudinii ei, normal că este discutabilă, dar e un punct de vedere altfel.
Mie nu mi-a trebuit mult totuşi să mă montez pe baricade şi cînd mi s-a ivit Pantera melancolică şi preocupată de dacă aia mică o fi adormit cu suzetă sau fără, am început urgent să perorez cum că să vezi că ce răi sînt şi cînd cresc au viaţa lor şi îi doare undeva de tine, că te chinuie de fapt, uită-te şi tu la tine, n-ai putut să ieşi, te-a stors de bani, de energie de toate alea, şi ţie ţi-e dor de ea?! N-ai pic de personalitate în tine, nu înţelegi ce poate să-ţi facă acest copil, ce să mai spun… am enervat-o rău pe biata femeie, a stat ea a răbdat pînă la urmă s-a întors şi-a plecat! Alo, unde te duci stai că mai am! Şi dă-i şi dă-i, mi-am mai făcut o prietenă în birou.
Ieri m-am dus să-i schimb pantalonii lu DD, m-am pierdut într-un magazin, am lipsit o oră de la servici, nici n-am simţit-o cînd a trecut, m-am nimerit tamaaan la raionul de halate de casă, apropo de zestrea Tuviei, am cumpărat pentru maică-mea unul. Eu pentru maică-mea, cînd sînt eu o fiică de treabă, cumpăr lucruri care-o aranjează - foarte rar!, cînd nu sînt de treabă, îi cumpăr lucruri mici, roze şi fără rost şi ea zice ooo fata mea, ce frumos (halat de casă de e
plu) mi-ai cumpărat tu, dar lu mama nu-i vine, ia incearcă-l tu! Vaai îţi vine ca turnat! Dar e cadou pentru tine! Ah mînca-o-ar mama, dar dar din dar se face raiu, ia-l înapoi şi poartă-l! Vai nu, vai da, uite-aşa. Am cumpărat deci halatul pentru mama, este număr mic, este roz şi este scurt, sper să nu-mi tragă ţeapă, să spună că i-l dă vreunei prietene, că mă întristez.
Am început lista culinară pentru acasă ce să mi se facă, impresionantă, nu ştiu unde-o să încapă în mine, azi m-a lovit o nouă poftă, dar cred că ai mei s-au plictisit deja, că mi-au spus că de la seceta asta nu s-a făcut nu există a dispărut, n-au de unde să-mi dea, dar îmi propun în schimb altceva, eu nu şi nu, ei au început să zbiere nu auzi că n-avem??, mai aveau un pic şi spuneau da’ mai lasă-ne să respirăm…
…Are cineva porumb de vînzare?!
Vacanta placuta si …bine ai revenit!