Bună dimineaţa!
Hah ce frumos e să spui bună dimineaţa în blog… Foarte personal chiar ![]()
Am început să mă uit pe twităr ieri, e posibil să-mi placă, o idee e
lentă, dar tot aici e mai frumos… deocamdată. Dacă tot e linişte, să mai scriu şi eu, că şi aşa nu mă duc la servici. Acum trei secunde i-am trimis text lu Geisăn şi l-am anunţat că “nu mă simt prea bine astăzi şi este posibil să vin mai tîrziu” (ceea ce nu se va întîmpla şi amindoi ştim asta), iar luni o să spun că am avut o indigestie îngrozitoaaare dacă vrea detalii pot să-i dau. Indigestia mie mi se pare o invenţie foarte bună, nimeni nu îndrăzneşte să se pună cu asemenea disconfort, iar doctorul nu te poate verifica - decît dacă stă cu tine ore întregi, ceea ce e aproape imposibil.
Azi am de gînd să fac curat şi să cumpăr cozonac de la un magazin care (sper) are cozonăcei din ăia la cutie. Deşi precaut ar fi să nu ies din casă, aş vrea mult să-mi iau chiar şi o pereche de adidaşi pentru tăvăleală. Aaa faza tristă este, pe lîngă durerea pe care acum o am la gît mai nou! de la fitnesul lu peşte, am dezvoltat o mică obsesie pentru cîntar, aş fi plecat chiar cu el în poşetă să văd la servici cum oscilez, mă cîntăresc dimineaţa cînd mă scol, dimineaţa înainte să ies pe usă, cînd ajung acasă, după ce fac e
ciţiile, după ce mănînc, înainte de culcare… bun, fiind un cîntar neelectronic, să-mi arate miliogramul, îmi dă constant 115 (chile, să fim înţeleşi - nici un lbs!
- dar evident este o mică e
erare a greutăţii mele în aur). Eu m-am apucat de flămînzit şi tăvălit luni, cu 115 la bord, acum cînd m-am trezit şi cu ochii cîrpiţi m-am repezit la cîntar să văd cît am slăbit în somn, nu mică mi-a fost mirarea să constat că aveam 116! Osutăşaişpe! Am răbdat ca nebuna m-am zbuciumat de mi-au ieşit ochii din cap! Ca să mă îngraş un chil! Ghici ce fac? Mă duc şi îmi iau cea mai mare bucată de halcă de porc! cu şuncă! cu slănină! pîine albă, mare, multă, bag în tavă la cuptor! Şi asta consum pînă luni!
Ca să nu mai spun că ieri pe la prînz în timp ce mîncam o salată anemică, mă apucaseră gîndurile pesimiste (de foame, normal) şi ziceam aşa vai mă simt slăbită, simt cum slăbesc, ce mă fac eu dacă o să slăbesc foaaarte mult atît de mult că n-o să mai fiu în stare să mă îngraş la loc!? Aproape că am făcut un mic atac de panică numai la gîndul că aş putea deveni o mică anorecsică! Fără să ştiu că n-am nici o şansă, chiar organizmul meu se lupta puternic şi se îngrăşa singur!
O să revin să mai scriu, acum m-am plictisit, mă joc un soliter şi mă duc să încep deratizarea. Pe mai tîrziu
…
____
Este ora… două! Pînă acuma nu am făcut ab so lut nimic, cu alte cuvinte am stat pe net cu maică-mea care mi-a arătat în cameră oole ei făcute cu nişte abţibilduri de prost gust din celofan, care se lipesc cînd bagi oul cu abţibild cu tot în apă clocotită! Este atît de chicios ca idee încît abia aştept să mi le fac si eu! Ah, am uitat să spun că mi-a trimis acum vreo două săptămîni vopsele şi celofane, ale mele sînt cu nişte îngeraşi îngereşti, cred că vin bestial, o să îi pozez! Drept urmare a discuţiei cu mama, în loc să iau aspiratorul şi să mîngîi mocheta, m-am gîndit în primul rînd să mă asigur că fac treburile mai importante decît două scame, am pus ouălele la fiert! Aşa că schimbăm planurile, azi vopsim, şi cred că fac si cremuţa de zahăr ars - că mi-e lene să caut cozonac, poate pe seară aspir. Vai ce obositor e de sărbători! ![]()
____
OMG am făcut oole (care s-au spart jumate la fiert!), de care am fost aşa de încîntată, că m-am apucat să le pozez, acum am terminat şi sînt foaarte bucuroasă de chiciurile mele ouate! :”>




Ah, si eu am patit-o la fel cu fitness-ul. E
t atunci faceam mai abitir flic-flac-uri prin sala, entuziasmata toata de viitoarele kile lipsa… e
t atunci s-a apucat gatul meu sa se inflameze (de suparare sau nu’sh e
t!) si mi-a taiat-o scurt. Au fost suficiente doar doua sedinte! 