Sunt suferinda, deci stau acasa, deci am timp sa scriu de Cork ce-am facut care n-am facut defapt nimic, dar eu o sa scriu.

Diferenta intre Dublin si Cork este ca intre Bucuresti si restul oraselor din tara, care sint maricele, dar nu foarte maricele, dar totusi destul de maricele cit sa nu fie ultra-plictisitoare, sa aiba turisti, dar sa-si pastreze aerul provincial atit cit sa prinzi o idee cam cum e in patria respectiva. Oamenii sint mai putini, mai lejeri, emigranti si mai putini, autobuze aproape inexistente, strazi neatinse de mina Salubritatii, baruri in care intri si localnicii se uita la tine crucis, un bulevard mare si un centru in centru, unde s-a concentrat toata atentia Primariei si unde se intimpla lucrurile, restul liniste si pace.

Sint destule “atractii turistice”, ca peste tot, cum Irlanda a cunoscut un bum economic in ultimii ani, s-au bagat si la turism; in afara de asta, Corkul a fost capitala culturala europeana acum doi-trei ani, asa ca au muncit au largit strazile, au facut hoteluri, au incurajat afacerile, au scos pliante si suveniruri, au bagat autobuze cu hai-sa-facem-turul-orasului, din astea.

Eu m-am dus sa ma uit la vapoare si sa vad o cladire a Universitatii pe care o zarisem la teveu si mi-a placut.
Hah ca am avut ghinion, a plouat groaznic si din centru pina la portul lor cu vapoare nu exista autobuz, era unul dar nu circula in uichend asa ca ar fi trebuit sa mergem pe jos o gramada si am zis hai alta data, acum sa stam in centru unde infloreste comertul cu textile, ne asezam la o terasa si sa ne holbam la trecatori.

Varianta asta am ales-o dupa ce am umblat de nebuni sa cautam pensiunea pe care o rezervasem,  cu o harta printata de capul meu, care dupa aia m-am prins eu ca am ales o harta din aia rutiera de traversat Irlanda, deci strazile erau mult mai rare decit in realitate. Si ne-a mai dezorientat o chestie, la carte zice ca orasul e traversat de un riu, noi am mers pe malul sting al riului, am luat-o la stinga la dreapta ne-am invirtit si ne-am trezit pe malul drept al riului!

Dupa un blocaj si-un atac de panica, ne-am dat seama ca sint doua brate ale riului, care pe harta eu l-am confundat cu o strada, hai inapoi hai inainte hai sa intrebam unde este Universitatea va rugam? Incolo! Dupa alte o suta de stradute, unde e Universitatea? Unde vedeti copacul ala mare! Am gasit si pensiunea spre usurarea mea a fost foarte draguta, ne-am lasat bagajul hai inapoi sa mincam o pizza.

Ne-am intors in centru si am umblat dupa o pizzerie cit de cit normala, dupa multe eforturi am gasit-o si eram super lihniti, eu zic doresc pizza lu Gino (care avea orice poti visa, numai carnea de elefant lipsea de pe ea) super extra large si domnu la fel!  Si mincati cite-o pizza din aia fiecare? Dada, cea mai mare, doua! Nu credem ca doriti chiar specialitatea cea mai mare a casei in dublu exemplar, priviti o mostra, mostra avind un diametru de 40 cm, hmmm atunci aia mai putin mare, tot doua, mare sa fie! Mare a fost si DD a facut un bine si-a comandat si bere, asa ca la terminare, eu mincasem cam o jumate de pizza, DD una jumate, era timpit deja de cap de atita pizza si bere, unde sa mai mergi? Ne-am asezat cu burtile in sus pe niste scaune pina ne-am mai revenit, numai bine s-a pus pe plouat.

Eu zic hai sa ne mutam mai la dos sa beau un ceai ca m-a luat reumatizmul, DD poftea la un capucino, intram comandam, si ne da domnisoara: mie in brate un ibric plin cu ceai, o cana si-o butelcuta cu lapte, lu DD o cana imensa cit o halba de bere, cu capucino. Hm toate-s mari in Cork, hai iar afara sa consumam lichidele si sa ne povestim vietile, ca avem timp, la dracu cu vapoarele lor, mie mi-e bine asa. Si noi nu vedem nimica din Cork? Vedem acuma, ne obisnuim cu strada intii. Am luat lista cu obiective turistice la puricat, pe aia o vedem? Nu. Dar pe aia? Mmmnu. Dar aia? Aia da. Nu, ca e plictisitoare. Bine, atunci nu. Ce ne mai ramine? Sa ne odihnim.

4 comentarii

Comentează:

Nume (*)

E-mail (*)

Website

mai multe »

Notify me of followup comments via e-mail