Visez numai la tine si la clipele petrecute impreuna, lacrimile mele transformate in pietre pretioase, le adun in suflet cu grija unui colectionar, nu ma mai satur sa le pun deoparte, inchise cu lacate, sa nu le vada nimeni, le insir in singuratatea mea trista.
Iubitule, mi-e atit de dor de tine! Lumea mi se pare lipsita de sens, lucrurile n-au nici o noima cind nu esti linga mine… Traiesc din preludii si epiloguri, in absenta ta atotcuprinzatoare, imi umpli viata de doruri colorate cu numele tau adinc sapat in orice gind, ai pus stapinire pe toata fiinta mea, iti apartin! sint sclava unui stapin nemilos.
Sint bolnava de tine, delirez si te strig, vino, doar cu tine imi voi gasi linistea, leacul inimii mele, sint blestemata sa te iubesc, agonizez in departarea tot mai mare, sint pe marginea unei prapastii si-as vrea sa am curajul sa ma arunc in ea, sa uit de tot, dar speranta ca te voi revedea imi da curajul sa ridic ochii spre cer si sa mai sper.
Trupul meu e o vioara fermecata, toti o admira dar ea este muta, numai tu stii sa ma faci sa cint in linistea universului, mi-ai redat armonia, mi-ai acordat vibratiile, atinge-ma si asculta-ma. Sarutul tau este singurul lucru in care mai cred, un trandafir care ma imbata cu parfumul si dulceata lui, cu spini otraviti sa nu simt durerea decit dupa ce nu mai esti linga mine. Urmele lor au ramas, le port ca un stigmat, le arat lumii, nu-mi pasa, nu-mi mai pasa de nimic.
De ce-ai venit cind nu mai asteptam, mi-ai redat zborul dar m-ai inlantuit invizibil, sint legata cu noduri de dragoste care se string mereu….
Pe fire de luna de pulbere si stele
In noaptea alba a visurilor mele
Mingiie-ma tu cu-a ta privire
Si spune-mi iar cuvinte de iubire.
________
Acest text este o parodie, este o leapsa pe care am primit-o de pe antichici si o dau mai departe ( ). Din discretie, nu vom mentiona sursa inspiratiei. Nu folositi asemenea exprimare in corespondenta, este de prost gust.
nu mai pot de ras