Scris pe 29-11-2007 capitol Carneţelul lui Suzi

Ori eu sînt super de la ţară ori ceva e în neregulă.

Cînd eram acasă, în afară de mirările obişnuite vai ce te-ai îngrăşat vai ce-ai slăbit, anul ăsta, fiind aşa o vară prielnică pîrjolirii neamului, toată lumea s-a minunat ce albă sînt, neeeconcepînd cum e posibil la mine să fie frig şi să plouă da’ chiar atîta să plouă n-are cum, doar e vară!

Am spus că am ieşit la bronzat, la insistenţele alor mei du-te la soare, ridică mînecile la tricou, suflecă-ţi pantalonii, stai, pînă la urmă, după o zi cu vreme frumoasă cu învîrtituri şi poziţii indecente s-au declarat mulţumiţi, aveam o culoare cît de cît mai puţin eprubetală, gata repetăm şi mîine eşti recuperabilă.
A doua zi m-am prezentat roşie pe părţile expuse cu o zi înainte, maică-mea m-a dat cu o cremă (expirată, ştiu sigur, că i-o dădusem acum doi ani) şi m-a trimis iar, eu am stat, că ce era să fac? Seara s-a analizat rezultatul, pozitiv.
A treia ziii, eu am zis gata nu mai pot, sînt pîrlită acuma aşteptăm să intre bronzul în pele… care n-a vrut, că şi bronzul ăsta are meandrele lui, s-a umflat s-a băşicat şi m-a mîncat, a pocnit, na poftim!

A început să mi se ia de pe mine bunătate de muncă depusă cu atîta chin în două zile, într-o săptămînă eram ca nouă, m-am mutat la reşedinţa de mai la sud, lumea mă privea suspect, dar nu mai era timp pentru nici o şedinţă de ultraviolete.
Soacră-mea, femeie cu tact şi drag de tenul meu, într-o zi la cafele mă ia pe departe mă aduce aproape, îmi intinde un tub, se uită în ochii mei şi îmi şopteşte dragă Suzi, tu ştii cît te apreciez io, ia autobronzantul ăsta, aplică-ţi-l pe părţile vizibile şi te mai scoate din paloarea asta nesănătoasă pe care-o afişezi. Ce-i asta? Este aşa şi aşa, dă tu aşa şi aşa şi o să vezi că o să-ţi fie bine.

Am ajuns aici, am pus tubul la îndemînă aseară am zis gata mă apuc să mă bronzez, m-a lovit o putoare instantanee, dar n-am renunţat, m-am dat ca la reţetă am întins bine bine m-am uitat în oglindă şi nu mi-a venit să cred, arăta onorabil, am apăsat cu degetele, nu se ducea, pe perne, nu se întindea, gata m-am scos!

Azi dimineaţă m-am trezit m-am uitat la mine cu multă admiraţie, am vorbit singură un pic în oglinjoară, m-am trecut la spălat pe ochi, m-am şters, ridic capul să-mi mai spun ceva, cîînd văd nişte degradeuri super aiurea, aveam parcă dungi scurse nu ştiu cum! Dau cu mîna, nu se lua! Pe prosop era o mare pată portocalie şi obrăjorii mei erau alb/maro/roz/maro/alb, de speriată că tre să mă duc aşa dalmaţiancă, primul gînd a fost să mă dau cu acetonă, că părea ceva pe bază de pigment chimic ca la mobilă… Dar după aia m-am descălţat că, dacă ieşise la spălat cu săpunul şi buretele, înseamnă că îmi trebuie să mai aplic săpun şi burete. A ieşit tot, pe faţă zic, că în rest nu m-am sinchisit. 

Dar vreau să spun că-mi pare rău acuma că am dat jos bunătate de culoare, pentru că pe cutie zice că dacă te dai de trei ori pe săptămînă faci super bronz şi mie-mi trebuie cu sărbătorile la uşă, să arăt, aşa că e posibil să mă dau iar şi să nu mă mai spăl pînă după Anul Nou. Sînt foarte curioasă cum voi arăta de Revelion…

14 comentarii

Nov 29 2007 @ 21:08, Ovidiu :

Exista smoala… se aplica odata si ramane pe vecie - conditia sine qua non e sa se aplice fierbinte si in straturi subtiri

Nov 30 2007 @ 07:23, dush :

vezi…d’aia urasc io cosmeticalele…ori acu le pui acu se scurg de pe mucsa…ori acu le pui si le scoti la anu cu dalta…

Nov 30 2007 @ 09:04, cristian s. :

Suz, eşti roşcăţică? Sau blodoasă? Sau alveaţa irlandeză este contagioasă? Altă întrebare: sunt mulţi români pe acolo? Dacă da, câţi? Mulţi, destui, prea mulţi?

Nov 30 2007 @ 10:35, Suzi :

Ovidiu da, uite nu m-am gindit la asta, dar vezi ca e bine sa spui ce te doare, mai afli parerea unor oameni cu experienta… Zi-ne te rugam, cum ai facut tu, te-a ajutat cineva, cit timp a tinut si daca a mai fost nevoie dupa asta de alte adjuvante pentru imbunatatirea culorii? :D

Nov 30 2007 @ 10:36, Suzi :

Dush, heheh si eu le urasc, dai o gramada de bani si nu rezolvi nimic, tot sufletu conteaza :)

Nov 30 2007 @ 10:39, Suzi :

Cristian S., sint molipsita de paloarea vremurilor, ca n-am mai vazut soarele la oki!

Sint destul de multi romani, habar n-am citi, cine-i mai stie, e posibil sa fie undeva la un 50 de mii, nici Ministerul de Externe nu stie!:D
Nu sint prea multi, ce-am eu cu oamenii, daca muncesc sa o duca mai bine, pot sa fie cit mai multi, nu ma deranjeaza. Sint si aici tigani cersetori, dar am observat ca Politia e tot timpul cu ochii pe ei.

Nov 30 2007 @ 11:06, cristian s :

De acord. Eu sunt de parere ca odată emigraţi, foştii cetăţeni români ar trebui păstraţi acolo unde sunt. Forţaţi să vină înapoi, ar fi o sursă imensă de frustrare pentru toată lumea. E greu să te reîntorci după 3 luni (atât am stat eu cel mai mult în lume), darmite după ani! După o săptămână de şedere undeva în Vest, vezi până şi amănuntul că semnele de circulaţie sunt plantate înclinat, neglijent, că becurile, tot la zece stâlpi, sunt arse, că ţara e cenuşie şi oribilă iarna, prăfoasă vara.

Dar toate cele de mai sus nu au legătură decât cu malul meu de vivre nu şi cu bronzarea Suzanei.

Nov 30 2007 @ 11:13, Suzi :

Am fost prima data plecata cu scoala afara si am stat vreo 3 saptamini, eram cu autocarul si cind am intrat in ro am vazut gunoaie si pustiu si trist, era in 92, dar asaaa m-am bucurat ca eram inapoi, incit nu m-am uitat cu nici un ochi critic. E ca atunci cind pleci de-acasa in lume si te intorci la parinti in uichend sau concediu, incepi sa vezi ca peretii sint nedati cu var sau ca au covoare de acuma 20 de ani, ca tocurile la geamuri sint nevopsite, dar e acasa. Eu sentimentul asta il am.
Pacat ca dupa o vreme ti se ia…:d

Tu de ce-ai plecat si de ce n-ai ramas?

Nov 30 2007 @ 20:24, Ovidiu :

Iaca eu sed de vreo 6 luni prin codri externi si am 2 sentimente ciudate:

1. asa de buna infrastructura si curatenie si civilizatie si pot sa merg la piscina cand vrea muschiul meu cu 2 euro juma ca sincer nu-mi mai vine sa merg acasa

2. asa bine e cand merg pe-acasa cate un uichend si hopa topa nu am timp nici sa respir ca stau cu toti prietenii la o bere ca nu-mi vine sa mai revin in codrii externi

Concluzia: e bine sa fii un fel de expat care in uichend sta acasa cu prietenii la bere si in timpul saptamanii sa ari pe ogorul firmei intr-o tara in care chiar se merita sa respiri aerul…

Nov 30 2007 @ 20:26, Ovidiu :

Eu cu smoala m-am dat cand eram mic. De atunci nu am mai facut asta pentru ca nu am mai gasit smoala. Iar acuma sunt alb ca varul ca nici sa ma bronzez nu prea am voie…

Dar recomandarea ramane, si asta pt ca a fost odata ca niciodata… :-p

Nov 30 2007 @ 21:04, Suzi :

Olala te-ai dat cu smoala, ce frumooos! :)

Da, adevaru e ca una din cele mai mari calitati ale plecatului este venitul in concediu cind te iubeste toata lumea si esti in centrul atentiei… Dupa care te intorci la aer si la ordine, ai dreptate :)

Dec 03 2007 @ 13:24, Lavinutza :

Te rog, spune-mi daca e vorba de dove summer glow, ca sa nu fac si eu prostia sa imi iau si sa arat ca o zebra dupe primele aplicari…

Dec 03 2007 @ 13:28, Suzi :

Nununu, este o firma canadiana ce-am avut eu si arata ca un fel de gel maro si miroase intepator. Dove nu stiu cum este…

Dec 03 2007 @ 14:37, cristian sirb :

Am plecat, daca pe mine ma intrebai, la niste prieteni in DK. Cu gand sa lucrez cate ceva, cu gand sa ma reunesc cu iubirea de pe vremea aceea. Ea umbla prin Germania la vremea respectiva. Cu altul…Asa ca, eu am lucrat cam ultimele doua saptamani din trei luni, am comis 400 necajiti de euro si m-am intors acasa.

Desi plecasem cu gînd sa rămîn. Rateu masiv, aşa cum bine-mi şade!





Comentează:

Click to hear an audio file of the anti-spam word