Femeia în portocaliu
24 ianuarie 2010
„Da, cunosc! Cazul Anna Sage!… Ea, cu fetele, cu hotelurile, alcoolurile, cafebarurile. Așa a făcut avere. Avea o prietenă bună, fata unui preot din Ardeal. Aia era amanta lui Dillinger. Poate că și tușa era. Ce nu știu nu pot să spun! L-a turnat pe Dili și a dracu să fie ei de americani, un leu nu i-au dat pe turnătorie!…
Au zburat-o afară și a umblat teleleu prin lume, Dumnezeu știe pe unde și cîtă vreme. … I-a tocat unu, dracu-l mai știe cu cîți ani mai tînăr ca ea, toți banii, că avea ceva avere cînd avenit. Bani și bijuterii. … Da cînd s-au gătat banii, s-a gătat și dragostea. … Am auzit că ăia de poliție , cînd au spart ușa să vadă ce-i cu Anna Sage, au găsit pe masă două cești de ceai. Exclus! Ea era foarte pedantă și curată. Normal ar fi fost să fie spălate. … În orice caz, mie personal toată povestea nu mi-a mirosit a bine. Prea e cusută cu ață albă, nu? Ce părere aveți”
Femeia în roșu, pp 62-64
Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș au scris o carte foarte complicată din punct de vedere literaro narativ și spațio temporal, ca să fiu simplă, vine așa: ei încep cartea scriind în ea despre cum scriu ei cartea pe care tocmai o citești, va să zică autorii sînt personaje (A., Emunu și Emdoi)!, care se documentează „pe teren” pentru cartea -de față, despre Ana Cumpănaș, originară din Comloș Timișoara, devenită între timp Anna Sage, amanta lui Dillinger inamicul public nambăr uan al Americii în 34, femeia în roșu care l-a dat pe bandit în gît la efbiai, care efbiaiul l-a împușcat cînd ieșea de la un film cu gansteri chiar în fața cinemaului, după cum tot mapamondul știe deja datorită blocbasterului Public Enemies de anul trecut. Partea de poveste cu începuturile Anei proaspăt emigrată, în paralel cu istoria personală a lui Liviuț (inocența ei lăsată acasă), e scrisă frumos corect, pînă cînd întervine elementul de senzațional cu prohibiție mafioți agenți conspirații, se schimbă calimera și registrul iar se schimbă și se ajunge la exagerări hilare, niște mituri urbane chicioase, cu ajutorul unor personaje „sursă”, un biograf, un traducător (de scenariu plus scrisorile lui Dillinger), un proiecționist incult pasionat de Dillinger foarte pitoresc, mai avem și un ziar de mare inspirație jurnalistică și patriotică, de unde aflăm ce se mai întîmplă cît Ana lipsea din localitate. După ce se liniștesc apele, iese Dili din scenă, Ana se întoarce în țară, se revine la proză cuminte, apoi la partea cu autorii – personaje (tocmai au terminat cartea!), și cu rezultatul autopsiei începută la început. Gata.
Hai să pun un fragment din ”Reporter de vest”, ales special cu iz patriotic de ziua unirii, transmisiune de la o mică sărbătoare în Comloș.
”În lumina plină de speranță a dimineții ne-am oprit o clipă în parcul comunal. Acolo, ascunsă parcă sfios la umbra unui băgrin (salcîm), am descoperit o tînără domnișoară citind cu încordare mută ceva anume, poate o scrisoare de amor.
La rugămintea de a se prezenta, dînsa a răspuns cu emoție că este domnișoara Puși M., elevă la Carmen Sylva din Timișoara. (…) La întrebarea ce prepară pentru înălțătoarele clipe, d-șoara Puși citește cu multă simțire acest fragment de Imn de pe foaia de hîrtie ce o ținea cu emoție în mîini: Azi e zi de sărbătoare pentru neamul românesc./ Frați răsleți de vremuri iat-acum se întîlnesc./ Dunărea spre noi privește și cu glas tremurător/ Cîntă cîntec de isbîndă românescului popor!”
Am văzut sau am visat? Că este în manualul propus de Editura Humanitas pentru literatură pentru clasa a Xa.
Bestial, mi-a plăcut, Ovidiule, mulțumesc! 
61 responses to Femeia în portocaliu
Hei, Monica, la multi ani, cum a fost in concediu?
…
Am citit si eu despre femeia respectiva
a trecut repede, a fost frig dar am fost pregatiti moral, nu m-au enervat decat tantile de la primaria din oras care habar nu au de existenta internetului si de faptul ca pagina primariei spune una iar ele alta. am trantit usa teatral si acum caut pe google sa aflu daca imi foloseste, de fapt, la ceva hartia pe care o voiam sau pot sa o las balta si sa-mi pastrez deschisa portita bigamiei.
Bigamia face bine la ten…
Dar eu tot n-am inteles, nu ti se recunoaste diploma de sotie in Romania?
mi-au cerut alte acte decat alea pregatite meticulos din timp, dupa ce scotocisem internetul. plus niste lucruri care mi se par securistic-absurde, nu imposibile. daca imi ceri bolentinul (care se elibereaza pe baza tzertificatului de nastere) de ce vrei si certificatul de nastere? pentru ca lucrezi in grota si nu ai o super baza de date ca sa mai ai acolo scanata si biometrica? si eu care nu mi-am facut niciodata bolentin de bucuresti din patriotism local exacerbat, ca sa mearga mega-impozitele mele la targul-muma. geaba.
pe de alta parte incerc sa imi imaginez de ce sunt asa: or fi multi care se casatoresc cu romani din mare interes si trebuie starpiti
hihi, diploma de sotsie, tu ie trezamiuzan!
bai suzii, ce-i asa di greu de priceput! e super bengoz sa aibi bibleoteca pe net, e mai usor sh pen tine sa stii ce carts ai… adica nu vreu sa vorbesc prostii da de ez P. are un milion de teriprecets sh uneori mai sa intreaba sh el da uare pe asta o am? sh tsac cauts pe net (daca ej mai jmeker, cauts pe net di pi ceololar direct la librarie de par egzanpl) in biblioteca ta ca sa nu ti mai duci pinan camera cealalanta sa te uits pe raft. sh daca sh pretenii tai are cartsele lor pi net, te holbesti in contu lor sh zci buey cin mai vii la mine data viituare adu sh mia plis cartea ceia c-an vazt c-o ai. plus ca da, po sa vez ce mai citejte altsii care in printsip are lecturi relatif similare cu ale tele shamd. deci io creca daca aibi rabdare sats registresti cartsele… (alea mai noi merge relativ izi cu codu de bare, dacam intsales bine, la alea mai vechi tre sa scrii tu intr-o veselie si eventuel sa scanez copertsele care nu-s in baza de date a lu saitu, daca vrei sh cu jpeg), pua sa fie mistocuts saitu… sh adictiv normal si folositor.
ps asta nam intsaleso “Bai oare Crisdeburg o fi scris pesa ca din pdv a lu Dilinger or ca un oarecare om?” cinei dilinger?
alei da ci nevorbita is!
Da pi deci nu m-an gindit la perspectiva gen holbat gen postcrosing!
Dilinger e banditu pe care l-a dat in git the lady in red, ma gindeam ca Chris s-o fi inspirat.
io stiu decit (ailei!) ca leidiinreeed iz deeensinc uis mi… cic tu cic (creca!) mai mul nan fo antena, videm mai incolea
deci its dai sama ca pua sa fie olea de taimconsiuminc sh bebleoteca ceia!
Oiti Liviu ideie de sait!: schimb de coperti de carti!
or schinb de semne de carte!
Deci asta cu semne de carte e chiar betoana ideia!
ah creca trebia so pastrez pen mine sh sa fac un purcoi de bani cu ea