Fapte bune
28 februarie 2007
Ah de luni am inceput cu faptele bune legate de autobuze, ele au continuat si azi, sint o mare doamna. Ieri cind m-am urcat in autobuz am observat o domnisoara care alerga ca disperata sa-l prinda si ea, in acest context mi-am pus un picior pe scara autobuzului si pe unul l-am lasat pe trotuar si am inceput sa-l intreb pe sofer diverse, pe unde o ia, pe care straduta, cam in cit timp ajunge colo sau colo, in timp ce ma prefaceam ca ma scobesc pentru bilet… soferul s-a prins saracul, ca o vedea pe fata in retrovizoare fugind cu limba scoasa si mi-a zis ca o asteapta… a da? da, poti sa urci acu, si-am urcat.
Astazi tot in autobuz, este o portiune de drum unde construiesc astia un mare pasaj suspendat care sa lege nu stiu ce autostrazi si este santier si traficul super incet, asa ca lumea sta si se uita la diversi muncitori care se chinuie sa sape sa care sa niveleze. Si dimineata erau doi, unul pe un tractor, unul jos, linga o stiva de stilpi de beton, pe care tractorul se chinuia sa-i mute din loc, dupa ce baiatul de jos ii potrivea intr-o curea. Pe care baiatul asta nu o punea la mijlocul stilpului, care nu statea la orizontala deci nu putea sa-i ridice! Si stateau ca prostii si se chinuiau, noi din autobuz, din plictiseala ne-am apucat sa susotim uite ce fraieri pina ne-am instituit intr-un comitet de initiativa si eu! am scos capul pe gemuletul autobuzului si-am inceput sa tip, normal.
Nu stiu de ce, cind femeile striga le iese un tipat ascutit asa si isteric, ma complexeaza mult chestia asta, tre sa ma gindesc la o solutie, cum ar fi o portavoce de buzunar?!
Si i-am zis hei baietu’, muta cureaua mai la stinga sa fie exaaact la jumatea stilpului. Ei nu cred ca intelegeau mare lucru, ca au inceput sa se rinjeasca la mine si sa ma intrebe unde ma duc si ce fac in oras si ca e frumoasa vremea, pina un domn care a vazut ca eram intr-un mare impas care nu rezolva problema oamenilor din autobuz, m-a dat la o parte de la geam, le-a explicat alora cum sa puna cureaua si-a mers! In felul asta, am avut ce discuta in autobuz pina am ajuns in centru, ne-am imprietenit, mai aveam sa cintam cintece de excursie si era minunat.
Responses are closed for this post.
