Aici scrie Suzi!

Enigme

20 mai 2009

Andreea:

Buna ziua Suzi si buna si fetlor.Va rog din tot sufletu de unde pot sa-mi achizitionez si eu o pereche de blugi negri sau albastru ffff elastici??(Bucuresti).Va multumesc frumos si astept cu nerabdare raspunsul tau.O zi buna    

Hmmm, dar sînt greu de găsit blugii ăştia ffff elastici?! 

Azi dimineaţă am văzut un cîrd de găini zburătoare. Erau cinci tipe turiste clar, aveau ditamai rucsacurile în spate maaari de-alea în care au şi haine şi oale şi medicamente şi cort şi sac de dormit şi facturile din ultimii cinci ani şi trusa de machiaj şi conservele şi canistra cu apă cît să supravieţuiască în pustiul ăsta de aici şi altele. Aveau pantaloni scurţi din care le ieşeau nişte picioare vinete dar vinete, că la noi e frig, cu şosete groase şi bocanci de iarnă din ăia de zici că-s clăpari. Eu mă întreb foarte sincer şi poate răutacios, de ce te îmbraci ca pentru expediţie pe Everest cînd te duci într-un oraş, unde o pereche de adidaşi sînt muuult mai utili decît nişte bocanci de un chil bucata, de ce îţi pui şosete pînă la gleznă – de lînă! şi şort!, care este logica cu frigul, dacă ar fi soare, aş mai zice că e frig, dar vrei totuşi să te bronzezi, cum mai sînt bizarii ăia care schiază nud, ce ştiu eu, vrei să scapi de reumatism şi te expui razelor. Nici măcar munţi nu sînt aici, ca să zic că veneau din Alpii Irlandezi şi se duceau spre Polul Nord, aici munţii sînt nişte dealuri pe care poţi să-i urci şi în şlapi. 

Ca să nu mai spun că mă termină pălăriile verzi de cauboi… 

De fapt voiam să scriu despre o carte, că uit după aceea şi îmi pare rău. Am citit Fata cu tatuaj cu dragon de Stieg Larsson, în româneşte tradusă Bărbaţi care urăsc femeile – conform cu originalul. Am găsit-o întîmplător cînd căutam cărţi cu crime, ce m-a făcut s-o cumpăr a fost că avea stele pe amazon şi că face parte dintr-o trilogie (Millenium) care ar fi putut fi poate o serie, cred, dacă autorul nu ar fi murit subit la scurt timp după ce a predat manuscrisele agentului său, în urma unui atac de cord. Cărţile nu sînt scrise văd eu cu scopul neapărat de a publica sau face vîlvă, tipul era jurnalist, clar îi plăcea să scrie şi, cînd se relaxa, îşi scria romane poliţiste, rezonabil. Unul din personajele principale, Mikael Blomkvist este jurnalist (convenabil) la o revistă- ca băiatu, are pe la vreo 40 de ani – ca băiatu, acuma partea de ficşăn este că Mikael, fiind anchetist de meserie şi inteligent (şi frumos) este angajat de un bogătan să îl ajute să rezolve o mare dilemă: nepoata moşului dispăruse cu mulţi ani fără urmă, nu se ştia nimic. Între timp apare fata cu dragonul pe umăr, o hecăriţă (Lisbeth Salander) cu mari probleme psihice care o să-l ajute pe nenea să rezolve enigma şi cîteva alte mici chichiţe fiziologice. E palpitantă şi mişto, ahm mai ţin să spun că are cîteva pagini sadice. În rest e normală.