De cînd mă tot zic să scriu c-am văzut Volver şi tot uit şi tot îmi amintesc şi iar uit, aşa un film important. Almodovar e foarte la modă acuma, eşti aşa un fel de cul dacă vezi ah am văzut un Almodovar este un film de Oscar na prea bine.
Şi mă mai enervează cu muzele astea, muza lu Tarantino e Uma, muza lu Woody Allen e mai nou Scarlet, muza lu Almodovar e Penelope ei mai lăsaţi-mă cu muza, zic eu cu un fel de invidie că n-am gasit un regizor sărit să mă propulseze şi pe mine să fac o nebunie de film, că pot, adică plîng dacă trebuie. Şi rîd, dacă sînt obosită, eu rîd la orice, odată am rîs juma de oră de-aiurea de-mi era şi jenă şi tot rîdeam, ajunsesem să rîd de mine. Ceea ce dă bine într-un film, cred. Ăla a fost recordul meu, sînt mîndră cu el, de aia-l scriu aici.
Mi-a plăcut cum a plîns Penelopa cînd cînta, asta mi-a plăcut cel mai şi cel mai mult, da, bravo ei acolo. M-a emoţionat pentru că era ca personaj o femeie care-şi cam ratase visele, avea ea un pic de respiro şi de confort în viaţa ei şi a îndrăznit să cînte şi a plîns în cîntecul ala, că era din suflet, pentru auditoriu, mişcător mi s-a părut, trist şi frumos.
Filmul este simplu, un pic de atenţie! o tipă mătura mormîntul maică-si şi al lu taică-su, vine vecina care fuma iarbă în timpul liber (umor negru asta e) şi maică-sa lu vecina dispăruse în ziua cînd muriseră părinţii lu Penelopa în incendiu. Maică-sa nu era moartă! Maică-sa lu Penelope, nu era, era vie. Şi ea avea o fată, pe care taică-su a încercat s-o violeze, dar nu era taică-su, că era făcuta cu taică-su, adică cu bunică-su. Şi îl omoară pe taică-su (adică pe bărbată-su) şi Penelope îl ascunde într-o ladă frigorifică din restaurantul care o să fie al ei. Bun. Ăsta-i filmul.
Maică-sa şi soră-sa m-au enervat, soră-sa cel puţin, nu mi-a plăcut, dar aşa i-o fi fost rolul. Fiică-sa mi-a plăcut.
Scaunul meu scîrţîie îngrozitor.
Probleme două au fost, condiţia femeii şi superstiţiile. Ba au fost mai multe, şi prietenia şi bărbaţi dereglaţi. Şi lupta zilnică să scoţi capul din maldărul de gunoi prost care se adună într-o viaţă obişnuită.
Avînd în vedere că am făcut un talmeş-balmeş de aş putea fi dată în judecată, merită văzut filmul, nu aş zice că e capodoperal, dar este frumos făcut, idei grămadă, Penelope, în afară de că arată foarte bine, a fost faină şi a interpretat.
Copilele vecinilor servesc ceaiul în grădină, aş fi foarte curioasă ce zeamă îşi toarnă în ceşcuţele roz minuscule de pe masa roz minusculă, am impresia că e o infuzie de iarbă cosită, cu îndulcitor direct din solul Irlandiei, adică toarnă pămînt, le-am văzut consumînd cu mult drag, cred că le calmează, îmi amintesc că şi eu, cînd eram ca ele, îngurgitam la greu pămînt, iarbă şi zăpadă.
Pese! Mulţumesc cititoarei/cititorului care, în urma postului de ieri cu gugle suzica, mi-a făcut marea bucurie de-a veni cu sărci “o citesc pe suzi zilnic bunicu”, după ce m-am fibrilat de aşa frumoasă căutare cu dedicaţie, m-am rîs, sîntem interactivi ieheeei, plus egoul meu este supraponderal!
e bun filmul, bine jucat. merita vazut. cam sadic