Pe mine roblogfestul mă debusolează! Nu ştiu cum stau cu voturile, vai de mine! Am observat că am evoluat de anul trecut, nu mai sînt la categoria de divertisment! Mult mi-a plăcut chestia aia pe care au pus-o şi pe care poţi să ţi-o pui pe blog şi anume

Ca să-mi crească popularitatea, trebuie neapărat să iasă un post inteligent, deci mă voi arunca direct în Dilema.
Eugen Istodor scrie la revistă un articol săptămînal (titlul literatura română. pentru firme, la rubrica La centru şi la margine) care ajută la popularizarea literaturii în rîndul muritorilor contemporani. Este tehnic chiar am putea spune! Ia poezia şi o disecă, urmărind unele puncte cheie fixe, cum au şi comentariile pe care le ştim cu toţii (nu le ştim cu toţii?!).
Fiind pentru firme şi nu pentru bac, E. I. face o analiză mai omenească şi mai practică: titlul, cum se termină, dificultate, durată, remixuri, utilitate, ciudăţenii, personaje, povestea, mişto.
Cea mai proaspătă:
“Zburătorul de Ion Heliade Rădulescu
Durata lecturii: acum, cît durează pentru tine să negociezi, să prinzi o ofertă, fata e pe standbai.
Utilitate: una de la ţară nu ştie, bre, cînd vine vîrsta să i se coacă trupul. Lucreaz-o tu, cu ghiulul tău fermecător, cap de cerb, nu? Şi ridic-o la cer cu superscuterul tău cu care distribui poşta rapidă prin Bucale. Este, bă, iar dacă marci trei beri pe buza de jos eşti fudul de nevoie mare şi treci la aparate după ora 5 seara. Mamă, n-o să te uite niciodată că nu ai borît şi tu o mîngîiere, un tezaur de preludii pe sîn, pe cosiţe şi sub genunchi. Nu e nevoie, dragă, mîine la ora 13 ai distribuţie, iar seara bagi un învăţămînt la distanţă în aşteptarea unui hecărit de ora 23,59.
Ciudăţenii: să ai grijă de sentimentele celuilalt, să vezi că aia se perpeleşte, să nu-i marci un copil de prim contact, să nu o freci prin Space şi prin Grozăveşti la una mică şi vioaie în căutare de noi seminţe ca ea, cu suflet mic la exploatat şi clătit cu dero alb, dalb, o căsuţă îi poţi spune vilă, un ursuleţ, cam jucăuş, o maşină cu taxa plină şi un Davidoff în Office cu expunere prealabilă pe Beller, în colţ la cafenea, unde rasdacul îţi suceşte mintea, iar paparazzi de la Ciao te deletează din aparat ca nesemnificativ.
Personaje: una, confidenta ei, satul, vara, boii, zburătorul.
Povestea: a trecut tramvaiul pubertăţii prin Florica.
Mişto: e de aur, e de la Cellini, ia-o de Ziua Îndrăgostiţilor: „Tăcere este totul şi nemişcare plină: / Încîntec sau descîntec pe lume s-a lăsat; / Nici frunza nu se mişcă, nici vîntul nu suspină, / Şi apele dorm duse, şi morile au stat.“ ”
(http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=209&cmd=articol&id=7686)
nu merge poza aia