Deci primul volum al contraistoriei filozofice a lui Michel Onfray este tiparit de-a dreptul contranormal si foarte surprinzator, nu am mai vazut pina acum asemenea editare cu fundu-n sus si ma bucur ca ii creste punctajul in colectia mea! Poate cineva cumpara cartea, o desface din punga si trimite o reclamatie la Polirom… In orice caz, este minunata de citit in tren!
Plus doua poze cu zapada din Iasi, frumos dar imi ingheata si sufletu!
Profit de ocazia ca parintii mei sint intr-o mare treaba cu o telenovela turceasca pe un post ciudat, de la care nu pot sa lipseasca nici daca le spun ca urmeaza sa dau toata mincarea colindatorilor, pur si simplu sint rupti de mine, am devenit pentru ei un obiect miscator pe fundal, deci cum spuneam, profit de ocazie si scriu.
In stinga se vede bradul nostru minunat, iar in mijloc se vede globul meu cel mai preferat - a rezistat tuturor brazilor si exceselor mele de amor pe care le-am avut de-a lungul timpului de a lua pomul si a pleca cu el in pat la mine sa ma joc cu el! Arata extraordinar, pe cuvint, nu ca e al meu si e cel mai frumos din lume, dar asta este adevarul…!
Asta e ce se vede de la geamurile noastre, de fapt, o parte din peizaj, avem (mini) “Oraselul Copiilor” si un brad frumos si luminite albastre peste tot parcul, o splendoare!
Aici ninge asa cum mi-am dorit, sint extraordinar de incintata, stau numai calare pe geam (si sint apostrofata “te-ai spalat pe capusor, nu sta in frig c-ai sa raceesti intra imediat!”) si bineinteles astept sa se dezlipeasca oamenii astia de pe ecran, sa aseze cadourile sub brad si sa ne punem pe mincat, avem doua cutii de Triferment la gheata!
Mai am un cadou vizuaaal! Bandana mea cu floricica si sclipici, pe capul meu, cu cercei si ruj, ca o adevarata doamna, sper sa nu apar pe saiturile alea nebunatice hihih… Ignorati priza de linga ureche!
Apropo de poze, ieri pe Sageata foarte albastra dintre Pitesti si Bucuresti, in fata mea a stat un mare cocalar care mi-a facut curte la modul super finut pina cind s-a incins, ca eu eram de gheata, si mi-a oferit o slujba de translator la sere-i, omiepatrusuteioro! Dar eu am refuzat si l-a infierbintat si mai tare, drept pentru care a scos telefonul si mi-a facut poza cu nesimtire, eu m-am ofuscat dar se pare ca ii plac tipele nervoase pentru ca a devenit subit extraordinar de excitat si mi-a spus ca el o sa afle cum ma cheama, unde lucrez si ce numar de telefon am si n-o sa mai scap de el, ca intoarce Pitestiul pe dos pina ma gaseste si rahaturi de-astea care m-au inspaimintat de-a dreptul, ca m-am dezobisnuit de agresori adhoc, m-am ridicat finut si am parasit vagonul, in timp ce, pe ascuns, am bagat mina in geanta si am inhatat sticla de parfum , m-am gindit ca, daca insista, ii frec un jet intr-un ochi si fug la controlor. Nici macar nu eram atit de fatala ca in poza!
Gata, ma duc ca sint cam alcolizata de niste tulburel pe care l-am bobinat cu drag… hic! Sarbatori frumoase la toate lumile care ma priveste, sa ne veselim!
Chiar am fost asta-seara in oras sa vedem cum au ornat si am zis sa pun citeva dintre pozele pe care le-am facut pina acum, nu sint prea multe, din motive de copirait, legea respectarii proprietatii chipurilor, intuneric si oboseala! Dar imi plac unele si le pun aici:
Prima este de joi dimineata cind eram foarte vesela si optimista, vintul imi batea in plete si soarele imi rasarea in priviri, dar mi-a trecut. Si dupa aceea mi-am revenit din nou, acasa, am pozat hirtia igienica, mi s-a parut chiar dragut intr-un mod destul de ciudat sa scoti asa o chestie de sezon!
Ne-am plimbat deci prin oras sa vedem globurile si e foarte frumos in Pitesti!
Este si patinoar! Mic si periculos, imi place, poate mergem si noi, hm sau cred ca mai bine nu.
Personal, ii doresc lu Erfrans sa dea faliment, sa ii ia dracu in chinuri groaznice pe toti prostii de acolo, sa se faca din aeroportul lor sali de concerte si stadioane pentru meciuri de hambal si din avioanele lor tractoare pluguri de arat ogoare. De asemenea, le doresc tuturor pasagerilor care zboara in aceste perioade multa multa rabdare sanatate fizica si mintala si sa bea apa sa se hidrateze, sa-si cumpere sandale ca sa nu le explodeze picioarele si la aia care te controleaza de catarame sa faca riie, psoriazis, zona zoster si ce mai vor ei.
Ieri dimineata am plecat la ora 4 de acasa pentru un zbor care trebuia sa fie de 6 ore doar ca, gratie imbecililor si vacilor din Paris, zborul meu a durat 22 de ore, si am ajuns acasa dupa cam 30 de ore, deci am stat in cur si in picioare o zi si o noapte fara sa pot face nimic decit sa ma rog sa nu fac infract, nu pot spune ce am spus chiar motamou dar pot sa ii indemn la multa multa de-aia, s-o ia nonstop pina ma plictisesc eu.
Pe linga minunata escapada, mi-au pierdut bagajul si nu am nici macar un ac cu care sa ma schimb, ma duc deci sa-mi cumpar trusou si, daca mai ramin bani, o mitraliera, pentru cind ma intorc, ca tot pe acolo trec.
Viata e minunata, cine sint cum ma cheama si cine sinteti voi?
Daaaşboord! se activează, l-am dresat să se deschidă numai cînd mă fac spre el!, să scriem!
Eu cu hamleţăii mei cu tot, cam în… 8 ore aşa, o să mă urc vitejeşte pe aripile unui avion direcţia Paris, unde îmi voi petrece vacanţaaaadacă pierd legătura şi subit se închid graniţele se blochează traficul aerian sîntem luaţi ostatetici şi vine viscolul, dar nici atunci nu garantez!
Dacă lucrurile merg cum trebuie, ajung acasă, unde nu ninge ceea ce mă oftică ceva inimaginabil, soacră-mea a pregătit special ardei umpluţi, ceea ce mă îngrozeşte - face nişte ardei umpluţi infecţi nici cîinele nu-i mănîncă, o să mă uit la teveu la toate porcăriile de emisiuni posibile şi o să adorm liniştită ca o pruncă lîngă un calorifer care ori duduie ori e sloi, deci va fi sloi, deci îmi voi lua bobîrnace şi voi da iar drumul la teveu plus voi căuta sigur la o bucată de noapte frigiderul să văd ce mai e nou şi ce mai e vechi, pentru că desigur ştim cu toţii, unele frigidere pot păstra relicve din vacanţele trecute, iar eu am ascuns un ecler într-un loc nebănuit chiar în spatele borcanului de muştar neiute din care nu se serveşte nimeni în afară de mine, glazură la ecler.
Voi fi cuminte şi destul de dulcică, pentru că este sezonul cadourilor şi sînt perversă, voi asculta cu mare satisfacţie ultimele bîrfe familiale din care am avut un mic priviu dar sînt cîteva senzaţii tari, după care iarăşi voi zbura, spre nord, la ai mei care deja au preparat cîîrnaţ şî chişcîî, îmi dă fiori şi vai ce o să mai bolesc!
Mă voi întîlni cu nişte prieteni minunaţi şi nişte prieteni înfiorători care au cumpărat cinci pocnitori ilicite pe care hm o să le aruncăm de la etajul nooo în maşinile din parcare să facă piuuuiuuuu spre disperarea unora care ne vor înjura şi ne vor ameninţa cu poliţia şi cu mama ta nu i ruşine ceai ajuns lasă că dai tu ochii cu mine măi derbedeilor! ce nesimţiţi vom mai fi. E singurul act anticivic pe care mi-l permit, promit!
Promit să nu joc biliard să nu cer dedicaţie Lambdada (uhhh) să nu beau tuborg să nu scuip pisica să nu mai zic sărumîna la toate babele să mă duc cu mama la părintele să cred că chiar Moş Crăciun există să nu pierd plasticul de la interfon să îmi pun bandana cu cozoroc o dată în centru să nu arăt degetul mijlociu la tramvaie să nu mai spun fac mi după ce strănut şi să fiu în general o doamnă!
Nu dispar de tot, o să mai intru şi o să mai scriu sau o să pun poze ori ceva, cum am promis. Deocamdată mă duc să îmi fac bagajul şi, dacă am chef, poate mă spăl, dacă nu, nu. Ce mă enervează să mă trezesc cu noaptea în cap o mama, mîine voi fi cu fundu-n sus toată ziua, sper să mă nimeresc lîngă un gras în avion să adorm pe burta lui.
Daca mă vedea cineva sîmbătă seara - noroc că nu m-a văzut!, cred că chema salvarea, am ajuns într-o stare de surescitare cum cred că aş ajunge dacă aş auzi că am cîştigat o cameră plină cu cipsuri Honkey Dorris cu brînză ceapă sare şi oţet, o cameră mare de 10 pe 10 şi tavan la 4 metri plină ticsită! A fost finala la X Factor, varianta originală a lu Mega Star, rămăseseră trei: o fată, un băiat şi o formaţie! Vai de mine şi au adus pentru seara asta să cînte în duet cu cîte careva, ei pe cine au adus!!! Pentru băiat au adus Boyzoooone! Pentru trupă au invitat pe Westliiiiife! Şi pentru fată, pe Beyooonceee! Ce să mai spun, am trăit la maxim emoţiile concurenţilor, bucuria formaţiilor, lacrimile lor vai ce-am mai plîns şi ce-am mai urlat am aplaudat! În afară de Beyonce care mă enervează dar o respect totuşi ca cîntăreaţă şi m-a infiorat cum a duetat cu fata respectivă, m-a luat cu fibrilaţii şi cu o super durere de cap şi a cîştigat tipa, cîntă excelent lu cine îi place genul!
Ieri eram în magazin să-mi cumpăr dresuri de purtat pe sub blugi, că mi-e cam jenă să-mi iau izmenele acasă unde mă cunoaşte lume bună, deci căutam ciorapi eventual din ăia care te strîng zînă de-ţi stă stomacul paralizat de uimire, să-i iau cînd mă duc în vreo vizită!, cotrobăiam să văd ce mai au şi cînd colo! Pe vremea copilăriei mele existau ştrampi groşi din bumbac care erau foarte foarte buni şi la un moment dat am crescut prea mult de îmi veneau mult sub fund, îi trăgeam în suuus şi ei veneau în jos iar îi trăgeam şi tot aşa, foarte obositor, dar pentru că îi iubeam, nu-i lăsam şi cînd nu am mai putut, am plîns după ei, dar acum am găsit din ăia pe mărimea mea! Şi cum am obiceiul bun să vorbesc cu mine ca şi cum aş fi două, iaca fată ce ţi-ai găsit, da fată ce cul ia uite sînt şi ieftini, hai să-ţi iau vreo cinci perechi, că bine zici hai să luăm, auzi da hai să-ţi iau mai mari, că tu sigur mai creşti şi să nu-ţi rămînă mici pînă în primăvară!, cum spuneam, cînd i-am văzut, m-am bucurat, mi-a crescut inima şi n-a mai încăput în mine deci am izbucnit de fericire cu mîinile întinse spre ciorapii ăia de a răsunat magazinul Uiiiitiii hamleţăăăi!
La noi în zonă aşa li se zice, hamleţi - hamleţăi, îmi place mult vorba care mi se aplică de fiecare dată cînd o dau pe nebunii de-astea!, poţi să scoţi pe doamnă din Moldova, dar niciodată pe Moldova din doamnă!
Înainte să plec pe coclauri, dacă tot am draci şi îmi beau cafelele spre dezmorţire vai ce am mai băut de mă doare şi capul, mă refugiez în natură! Aseară n-am avut căderea să observ cea mai mare lună din ultimii nuştiucîţiani, dar cum fereastra unde dorm dă spre apus, dimineaţă în loc să-mi bată soarele în geam, mi-a bătut luna, măimăi… spectaculară chiar, dar nervii tot nu m-au lăsat şi nici romantizmul nu m-a lovit, dar calmativ cît de cît.
La ora 8 cînd am făcut ochi.
Apoi pe la 9…
Şi ceva mai poezios cu o cioară romantică prin zumzum, şi încă nu l-am forţat! Am şi la maximul de zum în care se vede cosmonauţii ieşiţi la plajă, dar mi-a confiscat-o nasa, a zis că n-am voie cu de-astea. Betty rulează.
Am venit acasă pe motivul că toată chestia s-a început să fie urită la un moment dat, suferinzii erau atît de supăraţi pe conducere, încît ne-au cam dat deoparte, am ajuns să discut despre rame de ochelari cu Geisăn în timp ce el îmi bîţîia scaunul de-aiurea iar alţii îşi vorbeau despre au-pair-i si secretare, Facebook şi Linkedin, ceea ce nu mă pasionează neapărat şi tot îmi ziceau a dar stai că tu nu ai de ce să-ţi faci conturi, m-am enervat, parcă eu sint vinovată! Îi înţeleg şi pe ei dar mă înţeleg şi pe mine.
Cum mi-am propus să nu mai am de ce să suport lucruri care nu-mi plac şi să fiu chiar nesimţită, m-am ridicat şi am plecat scurt după ce le-am urat lui Pit şi Geisăn mult curaj, dar ei sînt patroni, tre să înghită în sec şi să plăteasca la sfîrşit. Angela a ales să nu vină deloc, fată deşteaptă.
Bigudiurile mele au avut succes după ce mi-am făcut probleme, am primit şi eu chestii haioase, nişte coarne de cerb, un nas de claun şi carnetelul din imaginea alăturată, să tot scriu pe el de acum încolo, o să umplu biroul cu bileţele cu bărbaţi fatali şi o să trag şi la xerox, să am provizii! Elaine a primit un calendar idiot cu o vedetă locală penibilă în diverse ipostaze, M a primit nu ştiu ce cărţi de macaua şi Pantera a primit ciocolată (pfff), Angela şi Pit NU au primit nimic, aşa le trebuie, dacă dau oameni afară.
Cloncluzii, unele restaurante ar trebui închise dacă servesc mîncare cu ingrediente de la cutie, eu ştiu cum ar trebui să arate o raţă cu paste şi rosii într-o farfurie, ce mama dracului e aşa de complicat!, berea italienească e bună, nu vă duceţi cu viitori şomeri la băut dacă tocmai i-aţi anunţat că sînt pe liber.
Ce-mi place de mine cînd sînt fatală şi finuţă, nu mi-am găsit dimineaţă tricoul mulat şi decoltat cu care voiam să fac senzaţie, nu mi-am găsit blugii care mă fac suplă şi ca să mă enervez mai tare, mi-am luat ghetele cu toc, am derapat cînd am ieşit din casă şi am dat cu nasul de asfalt, deci m-am întors şi mi-am luat bocancii. M. a rezervat la un restaurant, eu am citit că e indian şi ce m-am ofticat, urăsc să mănînc la indieni, am început să pufnesc că iar curii curii curii!, care nu m-a înţeles nimeni şi au întrebat ce vreau de fapt! Băi da mai stailiş decît indieni n-ai găsit, n-am nimic cu ei, dar chiar n-am chef să mănînc ticamasala şi alte bîzdîgănii de-alea nici pîine calumea n-au, să bobinez. Dar de unde ai scos-o că mergem la indieni?, mă reuit la email mai de-aproape şi văd italieeeni, muuult mai bine! Da, şi ce-o sa mănînci? Pizza păi cealtceva! Marea doamnă.
Am cumpărat bigudiuri şi o maşinuţă pentru Geisăn, să sperăm că nu o să-mi spună că sînt concediată că-mi bat joc de el, dacă era după capul meu, i-aş fi luat o coroniţă de prinţesă foarte faină cu pietre roze şi cercei de regină, dar m-am gîndit că poate crede că vreau să sugerez mai ştiu eu ce!
Mă duc cu inima frîntă la băută, Elaine şi Pantera Roz astăzi fac concurs de tastat, se reorientează către secretare sau recepţionere, nu au încotro, nu e absolut nici o slujbă în arhitectură, M rămîne pe lîngă, se pare că va mai veni şi în ianuarie. Diseară cred că va fi un fel de hai să bem să ne prefacem că totul este ca înainte, mă îmbăt mă doare-n cot, deşi ştiu că devin lacrimogenă cînd iau la bord prea mult, după care o să adorm cu sughiţuri prin taxiuri.
Revin abia marţi, am treabă multă în zilele ce vine, de spălat boarfe de luat acasă, de găsit nişte valize, de cumpărat cadouri, de facut curat în frigider, de flămînzit mîţa, de făcut manichiura pedichiura, să-mi aplic o mască întineritoare două?, de pus hîrtiile în ordine pe aici, de găsit biletele de avion, de verificat prizele să vedem.
Ieri am fost să-mi iau un senviş normal banal am cerut pîine unt şuncă ouă maioneza brînză roşii ardei castraveti şi o gogoaşă şi tipa mi-a zis ştiţi nu avem voie să vă servim cu porc, deci nu pupaţi azi şuncă. Eu nu am înţeles prea prea bine ce au cu mine şi m-am uitat cruciş la ea îmi venea să plîng, păi, zic, de ce nu îmi daţi cu porc? Păi aşa ne-a zis şeful că nu avem voie să vă servim, porcul este bolnav şi noi nu ne riscăm! Mi-a trebuit o mare concentrare să îmi dau seama că nu au ceva personal cu mine şi că ei nu mai bagă carne de porc. Sper să se facă bine cît mai repede, să mă pot bucura de el/ei mult timp de acum înainte!
Am facut inventarul la cite neamuri avem şi nu mai cumpărăm cadouri decît la copii, apare problema a doua, nu ştiu cîţi copii au, şi pe cei pe care îi am la inventar, am uitat 1. cum îi cheamă 2. cîţi ani ar putea avea. Am început să-mi fac socoteala caaam pe cînd puteau fi născuţi copiii aceia, ca la indieni, s-a născut în anul în care a fost o iarnă grea, a fost eclipsă sau cînd mi-am luat eu papucii ăia care mi-au făcut bătături.
O calatorie in India de E.M.Forster este destul de interesantă şi mi-am dat seama că am mai citit-o o dată dar am uitat complet, în schimb mi-am amintit de profesoara care mi-a predat literatura în anul 4 parcă hm cînd am văzut o doamnă mare îmbracata într-un cojoc murdar de ceva alb pe la mîneci şi parcă o văd cum îşi dădea ochii peste cap şi ne zicea ceva de nişte peşteri ciocnirile de civilizaţii iar eu mă gindeam la orice altceva decît societatea fragmentată din Chandrapore şi problemele de conştiinţă ale Adelei Quested. Avea băiatul în Canada şi vorbea cu el de la un telefon public.
Vreau sa plec de la servici şi tocmai am spus foarte convinsă că trebuie să mă duc la masa de Crăciun la firma lu DD, acum vreo două săptămîni am plecat pentru că DD era bolnav, acum mai multe săptămîni aveam programare la doctor, în urmă cu luni de zile am avut o altă programare, apoi o prietenă venită de acasă între doua avioane, ca să nu mai spun zilele întregi în care mi-a fost rău sau mi se blocase uşa, oare pînă cînd o să mai mint! M-am gîndit că poti căuta pe Gugle să afli scuze sa nu te duci la muncă, dacă se creează un sait cu scuze, să se adune mii, tehnici cum să te porţi sau cum să vorbeşti cînd te scuzi, ar fi unul din puţinele saituri utile pe lumea asta!
Don’t go to work for two days and then tell your boss you died and then was miraculously resurrected. Hopefully he’s a Christian
You need to call in and say that you are having trouble with your eyes, and when your boss asks what is wrong tell them that you just can’t see yourself coming in to work!
You can’t face your boss at work because you’re so hot for her.
Mai am un cadou vizuaaal! Bandana mea cu floricica si sclipici, pe capul meu, cu cercei si ruj, ca o adevarata doamna, sper sa nu apar pe saiturile alea nebunatice hihih… Ignorati priza de linga ureche!
