In primul rind ca m-am luat cu prostiiile si-am uitat sa zic la multi ani lu Painkiller, complexul si sarmantul, care luni a implinit o virsta frumoasa si inocenta, ii uram la multi ani si sa aiba parte de cit mai multe beri si sini (de femei) nu doar in suflet, ci chiar si in realitate! Si succes la toate concursurile la care mai participa, buhahaha!
Dupa asta, fetele noastre dau bacul si au emotii mari, adevarul e ca bacul e un eveniment traumatizant! Pe mine una m-a speriat groaznic bacul, pe care credeam ca n-o sa-l iau, din motive foarte intemeiate.
Nu puteam sa dau la sport, daca fusesem, cum am spus, scutita toata perioada in care m-am dus la scoala, trebuia sa aleg o materie de real si siiingura la care m-am gasit eu si juma de clasa a fost fizica, pentru ca (stiam noi) ne lasau sa copiem!
Si nu ne-au lasat sa copiem. Era profa de chimie (aia din cauza careia m-am operat eu), care iertat fie-mi, era cam proasta, pentru ca a gasit pe catedra suuc si ciocolata si a luat-o razna ca vrem s-o ducem de nas s-o mituim si sa luam imediat porcariile alea! Dupa care a facut perchezitie in banci si a confiscat toate manualele, vai noua, super scandal a facut ca se duce si ne reclama la comisie ca asa ceva n-a mai vazut ea, prostii! Abiaaa s-a abtinut cind a vazut ca eram toate isterizate ca practic urma sa pierdem admiterea. Si cred ca in sinea ei a spus ca ori se duce ori nu se duce, noi bacul tot nu-l luam, asa ca nu s-a dus, dar s-a asigurat ca n-o sa putem copia, vorbi intre noi, uita pe geam, uita sub fusta etcetera.
N-am priceput-o nici pina in ziua de astazi, a fost o severitate absolut gratuita pe care-as cataloga-o drept rautate, pentru ca era la curent cu interesul nostru nul fata de reale, fiindu-ne profesoara si sint convinsa ca stia si ca alti profesori lasau liber copiatul la materii care nu erau compatibile cu elevii.
Asa ca eu, dupa ce m-am uitat juma de ora la foaie si n-am inteles ce voiau de la mine, mi-au dat lacrimile si m-am gindit la bietii mei parinti si la consignatia de la bloc unde va trebui sa lucrez ca vinzatoare pina la anul, m-am apucat si-am scris un frumos eseu de citeva pagini despre forţe in Mesterul Manole a lu Lucian Blaga!, nu de alta, dar imi placea piesa si am zis ca si-asa pic, macar sa pic cu gratie. Cu care am luat 6 parca… or fi gasit vreo forţa!, deci m-am scos si pe atunci nota la bac nici nu conta pentru admitere si nici n-a mai contat vreodata.
Azi dimineata am vazut subiectul la literatura romana la care probabil muncesc ele de zor acuma si m-am cam blocat,
Scrie un eseu argumentativ in care sa fie prezentat imaginarul poetic traditionalist intr-o poezie studiata, pornind de la afirmatiea critica “Traditionalismul nu este convertirea samanatorismului, traditionlismul este un stil, o forma inventata de poetii moderni, iesiti adesea din scoala simbolismului”. (Nicolae Manolescu - Metamorfozele poeziei).
Hihih, nu se mai termina de plouat, n-am vazut asa ceva si-aveam niste toalete estivale de mai mare dragu, le port prin casa!
Cind am vazut Hero si se bateau colo in padure si dupa aia cu frunzele alea vai am vazut fazele alea de citeva ori, mult mi-a mai placut ce se mai inaltaaau in aer si poc si cu bambusul se paleau spectaculos! Inutil sa mai spun ca mi-am dat drumu de pe canapea buuuf ninjos foc si am facut citeva miscari gratioase in aer, eram mare gagica.
Si a venit si Blestemul florii aurii se cheama, da? Cu sufletu la gura l-am asteptat sa-mi fie prezentat sa vedem ce se mai bate si cu culori nebunii! Jumate din film n-am inteles nimica, da nimiiica, pina s-au lamurit care si cum erau si ce voia imparatul si cine erau mostenitorii si ce tot se crispa regina, numaaa la peptii fetelor m-am holbat si ma tot minunam.
Multe mai erau! si la mine toate-s la fel, nu pot sa-i deosebesc pe asiaticii astia nici sa ma tai, cred ca nici daca aveam rude nu le puteam diferentia, norocul meu ca n-am.
In afara de faptul ca filmul asta e facut grandomanesc si se termina ca la prosti, nu pot sa spun ca m-a impresionat, a ba m-a impresionat ce i-a macelarit si mi-a mai placut unghiile lu regina. Are prea putine faze de bataie din aia cu sarituri si prea multe faze de-aiurea, intriga m-a obosit groaznic si culorile mi-au paralizat vederea, normal trebuia sa-mi placa, dar a fost eerat.
Si nu pricep cum doi oameni frumosi totusi au putut sa faca niste copii asa uriti, din trei, unu nu era mai normal! Oricum, regina saraca a luat-o rau in freza de la barbat-su, un parsiv , eu il omoram nici nu stateam pe ginduri, miscarea feminista a fost dezamagita de atitudinea ei fatalista.
In legatura cu filmul si cu miscarea feminista si cu discutia cu camasa de noapte, eu m-am gindit sa-mi iau una aurie, ca sa stralucesc…! Si sper ca va e clar, la gagicile cu camasi de noapte care mai de care mai secsoase, ca atitudinea e totu! Luati egzemplu de la fetele astea…
Eiii intr-o zi, Dani (romanasu care se ocupa de adimistratia cladirii da? care-l invata pe Mark sa spuna prostii, da?) a venit la mine sa ma roage frumos sa-i o un pasaport. L-a vazut pe Marcel pe masa, nu stiu cum de il uitasem la vedere si el a zis oo Suzi iti place sa citesti! Mdah. Am si eu carti… Ei nu manebuni! Daaa, daca vrei iti aduc! Normal!
S-a prezentat a doua zi Dani cu 5 carti numai bune, de mi s-a facut rau de la stomag cind am vazut, mi le-a pus discret pe biuro si eu i-am multumit le-am insfacat cu super viteza si le-am zvirlit in dulap sa nu le vada careva. Pentru ca in primul rind sint dintr-o colectie de romane politisto-erotice si in al doilea rind, pe coperta sint niste dame ciudate cu pistoale-n mina! Ori le tin in dulap juma de an si i le dau, ori le iau si le pun coperti din foi de ziar si le citesc pe ascuns in autobuz, ori le arunc si le fac pierdute, ii dau 20 de euro si-l lecuiesc de imprumutat carti, inca nu m-am gindit.
Ca sa nu ziceti ca sint fiinta de piatra si nu fac eu lepse si nu sint eu o mare doamna literara literala si literata, citatul meu este de la pag 111, nu e primul, ca primul nu era interesant, si nu e unul, e mai multe, sa aiba inteles, pai normal:
Cina la lumina luminarilor fusese calma, udata din belsug cu doua sticle de Dom Perignon. Malko era tot timpul in alerta. Cele doua femei discutau intr-un colt. Isabel purta acum un maiou si o fusta mini din piele de caprioara, iar Melinda o rochie lunga mov care ii venea ca o manusa. Era machiata foarte discret, iar frumoasa ei fata ovala si coada lunga impletita o faceau sa para o fetita.
(Special am scris paragraful, pentru ca mi-a placut ca descriere a atmosferei meserie si numa domperignon puteau sa consume in timp ce erau imbracate in maiou si fusta mini si rochie mov mulata! Adica nu e luzere sa beie tulburel, hm! Atita atentie la detalii si-un bungust desavirsit!
… Asa, mergem mai departe, dialog plictisitor, dar savuros totusi, sarim peste el, maninca si dupa aia se duce fiecare in camera lui. Malko, personajul principal si fatalul, incurca incaperile)
Impinse usa si apoi intra. Se pomeni in fata Melindei, lungita in patul ei si citind (telectuala). Era intr-o camasa de noapte lunga din satin alb (ma farmeca camasile astea din satin alb!). Lasa cartea in jos si zise ridicind din sprincene:
- Cred ca ati gresit camera…
(urmeaza scena fierbinte, nu ma puneti s-o copiez, ca ma prinde sefu’ ca ma hlizesc)
(se aude o masina) … Intrase in panica. Sari din pat si il tiri pur si simplu pe Malko pina la usa. Nu putea sa-i tina piept. El nu auzise nimic.(Malko iese si se duce jos in living sa-si traga o bautura mica sa-si calmeze nervii necalmati, ca deci l-a dat afara) Pe culoarul intunecat simti brusc o prezenta si un val puternic de adrenalina care ii invada arterele. Isi lasase arma in camera. Se pregatea sa urce, cind se aprinse lumina. Yaakob Netamayu, in tinuta de lupta, il privea cu un zimbet ironic, cu un Uzi in mina.
(tarrram suspans!)
Cosmar in Columbia, Gerard de Villiers, colectia Justitiarul!
Vai ce m-am speriat ca n-o sa mai scrie, pfuh m-am uitat intr-o zi la mine-n oglinda si-am vazut uun chip incruntat si pus pe cearta am zis hopa sa vezi ca Suzi are ginduri rele, am oglinda de-aia de-o invirti si se face maritoare, am intors-o si-am vazut-o pe Suzi imensa si suuuper incruntata, plus niste cosuri care nu se vad et et cind te uiti din avion, dar acu le-am vazut si ea si mai tare s-a incruntat si-a inceput sa se inroseasca si sa-si strimbe gura auleu Suzi pleaca de la oglinda!
Dupa aia Suzi si-a luat poseta neagra, semn ca e serioasa, a inceput sa caute biletul de autobuz, pe care nu-l gasea si s-a pus pe injurat, vai urit mai injura fata asta, numai cu ******* si cu **** si cu ***** **** ***********!!!! Clar semn rau, s-a dus la servici si s-a certat cu toata lumea a izbit si-a trintit tot ce-a vazut in cale, dupa aia a obosit si s-a calmat, a pus bot si-a zis gata nu mai fac nimica nimica declar razboi cu toata lumea si chiar asa a fost.
A doua zi, iar m-am uitat in oglinda si am vazut-o pe Suzi si mai sifonata cu si mai multe cosuri i-am zis Suzi, Suzi calmeaza-te ca ti se rupe o vena io-te-o cum a iesit fix aici face zvic zvic, ai calcat intr-o balega de rau augur, lumineaza-te! Ea a pufhnit aiurea si iar si-a luat geanta neagra! A naibii geanta aia n-are nici un buzunar, asta m-a enervat cel mai tare.
Primesc mail de la DD azi vin cu Ric acasa! Suzi a luat foc, isi lasase boarfele in mijlocul casei si-n budoar la ea era o stiva imensa de reviste ziare, servetele de sters tenul cu fonduri de ten pe ele, cu un tub de pasta de dinti scapat in veceu de dimineata si doi chilometri de ata dentara legata cu fundita de robinetul de la apa rece! Stiind ca budoarul ei este locul de pelerinaj al musafirilor, a sarit in sus ca nunu Ric sa nu vie! Reply DD da ce-ai tu cu Ric marog de sa nu poa sa vie? Reply Suzi Ric imi displace ca nume, sa nu vie am zis! Reply DD ba Ric o sa vie, mah tu ai ceva cu chinejii?? Reply Suzi mhhh prea bine, sa vie, da sa nu ceara de mincare ca nu-i dau! Reply DD nici macar un biscuite? Suzi a trintit computerul cu obida si s-a dus in galop sa dreaga situatia.
Vecinicile mele bateau mingea in gradina si numarau de cite ori o bat deci si au numarat pina la 89 dupa care au trecut direct la 93, au ajuns la 100 si-au numarat din suta in suta pina s-au pierdut. Suzi era foarte concentrata la numaratoare si cum ea are ginduri putine si extrem de urgente, s-a apucat sa numere pina la 100 in sinea ei, constatind, spre marea surpriza (si enervare, din nou), ca de pe la 60 incurca numerele si-i vine foarte greu sa se concentreze! Tot s-a chinuit pina pe la 80 cind lucrurile au revenit in capul ei si s-au asezat iar in ordine in sertarasul ei cu numere!
Si acuma are o singura grija, sa invete sa zica 61 63 62 65 64, deci eu pot sa scriu linistita.
O cafea neagră voi servi, totuşi
O cafea neagră voi servi din mâna ta,
Imi place că tu ştii s-o faci amară
O cafea neagră voi servi din mâna ta.
Asta am ascultat eu azi pina la timpire, asa am darul de-a baga cite 30 de secunde ripleiriplei, pina nu mai inteleg nimic. Defapt sint afoana la cafele, da-mi place cum zice, restul cintecului ma lasa rece.
Sa spun. Ca m-am apucat de baut cafea la ghicit in zat, ca alt motiv mai bun n-aveam, in genere nu ma pasioneaza sa stau treaza.
Despre Claudia numerologistica o sa spun alta data, ca acu sint la cafele.
Avea maica-mea o pretena de-a ei care zicea in carti si cafea si ma cara la ea, cind am fost la virsta potrivita s-a apucat sa-mi dea individual mie personal sa vedem chestii de viata. Ma punea sa suflu peste carti si dupa aia sa le numar si dupa aia sa le pun sub fund, ca sa se duca din ele karma persoanei dinainte si sa se concentreze pe karma mea. In timp ce eu stateam cu cartile alea sub mine si ma gindeam apasat la soarta mea, doamna Iulia facea cafeaua.
Si ma intreba ciiit zahar vrei, eu la o socoteala rapida ziceam nu doresc zahar, fiind eu de felul meu antidulce. Va sa zica o facea perfecta de neagra si amara!
Doamne, ghicea femeia aia la fiiix! Mai avea si usoare alunecari, ca asa se intimpla cu interpretarile subtile, mi-a zis odata in anu unu eram!ca o sa am doua fete si foarte repede si maica-mea s-a panicat vai da’ cum?, ca ea nici nu se pupa cu prietenu eeei! Atunci m-am panicat si eu cu mama, asta rusine ne mai trebuia, ar fi insemnat sa ma dau de gol ca ma pupam cu prietenu meu, plus, douaa?! S-a potrivit ca am avut doua restante si maica-mea a rasuflat usurata!
Cind am inceput sa lucrez, am spus ca am avut noroc de-o munca la care doamna S. facea cafele pentru noi, si eu ceream neagra amara punct. Alina, despre care am mai scris, intimplator o bea la fel. A stat biata doamna S. s-a invirtit pe linga noi, din experienta ei personala, pentru asa o cafea tre sa fii mahmur si cred ca in capul ei s-a produs un scurtcircuit si a dedus ca noi sintem mahmure in fiecare zi! Ne-a luat pe ocolite ce-am facut aseara cit am consumat cum ne simtim azi… Noi ne tot eschivam pina s-a enervat intr-o zi si ne-a trintit doua cafele pliiine de lapte si de zahar, numa asta am, asta o sa beti, si gata! Hmmm am gustat noi cafeaua, ne-au dat lacrimile, doamna S. statea linga noi cu miinile in solduri, va place? daaa! mai vreti?! mmm daaa… daca se poate doar o lingurita de zahar?… Daca se poate fara zahar, va rugam?… Daca se poate fara lapte?
Aaaa voi umblati cu bautura-n cap de dimineata pina seara si ma puneti pe mine sa va fac cafele negre, asa fete tinere si frumoase beti niste porcarii, pai asta-i cafea?!
Me totemo utsukushi idesu ne… oti Alegzandra dedicatzeiaaa!
Citeodata scriu niste goange de ma mir singura, dar daca degetele mele au luat-o inaintea cugetului meu, ce sa le fac, le las asa.
Ieri s-a luat curentul la noi citeva ore in care eu am fost intr-o vijiiala in oras pe motivul ca tre sa cumpar niste hainute pentru o fetita, ca mergem la un botez saptamina viitoare. Gindul meu a fost bun, doar ca inca n-a avut noroc micuta sa fiu programata pentru boarfe minuscule si m-am decis subit sa-mi schimb mirosul si sa vad ce mai e nou pe piata mondiala de arome, asa ca am pompat angro parfume, geanta mea pute pute pute abia azi m-am luminat si-am aruncat testerele, ca nu stiam de ce vin toate insectele dupa mine.
Cind am revenit in lesa biroului, s-a intimplat ca nu stiu et care-a fost mutarea electricienilor, cred eu, care habar n-am, ca a venit cu voltaj prea mare pe teava si-au pocnit toateee becurile din biuro de-au cazut bucaati de sticla si filamente si ce mai erau peeste noi ploaie de stele era si ardea totul in cale. S-a auzit poc poc poc dinspre o parte unde era faxul, care am dedus c-a decedat si s-a mai auzit un poc, dar cine mai avea grija lui.
Am stat si ne-am uitat unul la altul, am hotarit sa evadam, cu promisiunea ferma din partea mea ca azi sa ma prezint la servici, desi eu o tineam pe-a mea sa-mi deie telefon daca sa ma obosesc, ca eu nu vin ca am ora la masaj ca am ora la dentist ca tre sa calc, nimica n-a mers.
M-am dus azi la servici c-o falca-n cer dupa o noapte de nesomn ia deranjati-ma acuma! paiii serveru este caaam mort se pare ca s-a arenjat ieri, asteptam baiatu sa ne spuie ce e cu el. Vine baiatu si zice o, serverul este facked il iau la mine-acasa sa vedem ce putem salva din iel, avem becap? de pe cinspe mai nimica! ce bucurie.
Ma invirt prin jurul biroului meu si aprind computeru, care computeru meu nu se aprindea, alo baiatu computeru meu nu vrea! Sa ne uitam. Computeru e ars misiz, facked si el. Ei, a fost momentul de-o mica panica, serverul ma doare-n cot, dar maidochiumeeentz! Aveam o suta de poze cu uachiiin pentru momente grele sa trag un slaidshou, aveam tecste de tecste de loguri de meiluri de idei de nebunii, vaaai ce m-am dezlantuit, ce-am mai urlat nuuuu! am paralizat de nenorocirea ce se abatu asupra soartei mele.
Saracu baiatu a zis da ho da stai ca poate hashdedeul e bun, aaaa ia sa te uiti, promite-mi jura-mi pe capul copiilor tai ca mi-l salvezi! Daca nu se recupereaza io demisia miine pe masa, va omor praf va fac!
Ah ce-mi place cind mi se demonstreaza ca lucrurile sint la locul lor si eu sint o curca trista totusi! Toate mi s-au revelat la modul omenesc si simplu asa, destul de simplu, bai cum le rezolva dragostea pe toate, pfai.
Sa zic, fiind eu jalnica, stateam de vorba cu o prietena de-a mea si mi-a zis mi-a zis ca e indragostita, ce drag mi s-a facut de ea, vai pai problemele mele sint insinifiante pe linga ale ei homaigad si m-am focusat instant ziii-mi si cum ieee si ti-e draaag si vrei sa-l veez si mai zii si mai zii, chestii de-alea de fete proaste la orice virsta.
Cacalulu Fat Frumos eram mincind jaratec hopa mirtoaga se trezeste si prinde aripi, am luat-o razna dupa aia, dar despre asta nu mai zic, ca mi-e rusine.
Mi-a zis Suzica, fa-mi un bine si scrie tu de inima bleaga la tine-n blog si da o leapsa cui vrei tu sa se scrie despre cum e cind esti indragostit/a. Ceea ce m-am blocat, dar, fiind cu jaratec in fizic, m-am prins si-am zis ca ui ui, sa zicem!
Inainte sa ma indragostesc eu pe bune, adica chiar sa fiu lovita, am intrebat-o pe prietena lu mama (ca mama ma trimitea clar sa-mi fac temele) tuuu Ana, cum e sa fii indragostita si ea mi-a zis a pai nu stiu sa-ti spun eact, o sa te luminezi tu cind o sa-ti vina.
Da cum ieee!?
Ieee ca nu mai stii nimica decit de baiatu ala si nu te gindesti decit la el si nici nu-ti arde sa mai faci nici treaba nici lectii, daca nu-l stii ca e pentru tine.
Si cind o sa-l vezi, o sa te apuce un feel de sfirseala, sfirseala buna si o sa vrei asa sa rizi si sa plingi si sa-i spui de toate ce gindesti - dar nu prea o sa ai cuvinte, si sa nu-l mai lasi sa plece, sa-l tii numai pentru tine.
De ce sa pling?
Pentru ca iti vine sa plingi cind esti indragostit, plingi de tristete dar si de bucurie, plingi, ca altfel nu poti si nici nu vrei, dar o sa si rizi, o sa fii fericita cind o sa vezi vreun semn ca si el te-ar iubi, cind o sa simti ca si el se gindeste la tine si el te vede pe tine asa cum il vezi tu.
Cum il vad eu?
Frumos bai Suzi, il vezi frumos si altfel decit toti.
Si ce alceva?
O sa vrei sa stii despre el, ce culori si ce actori ii plac si ce face el toata ziua si cine sint prietenii lui si cu cine vorbeste si ce vorbeste si sa-i afli numarul de telefon sa-l suni si sa auzi cum zice el alo si sa inchizi, dupa aia o sa ti se para orice interesant daca e legat de el si neinteresant daca nu…
Si ce-o sa mai fie?
O sa mai fie ca n-o sa intelegi nimic din jurul tau si eu si mama-ta si tata-tu o sa parem asa ca niste fantome si-o sa te enervam ca o sa te punem sa inveti si tu o sa stai si-o sa te uiti ca fraiera pe geam sau aiurea in gol si-o sa te apuci sa-i scrii numele pe caiet cu pixul si-o sa ti se faca rusine si-o sa-l stergi si dupa aia o sa-l scrii iar si-o sa te uiti la el mirata, pina o sa te obisnuiesti si tot absenta o sa fii.
Pai nu vreau asa. Ca e ciudat, nu-mi convine. Si cit te tine?
Ei, te tot tine…
Gata, ca m-am emotionat!
O dau mai departe, luuu poesica, finca e sensibiloasa si poate sa scrie mai romantic!
Ah demonii nu-mi dau pace, am avut intr-o noapte un cosmar nebun cu spaime si urlete, despre care am ales sa nu scriu, sint discreta cu demonii mei, ii pun si pe seama vietii mele reale si ireale, dar si cumva in simpatie (ehehe) cu niste lecturi tembele pe care le servesc in ultima vreme.
Citesc momentan urmatoarele carti: Invierea - Tolstoi, Tragicul sens al vietii - Miguel de Unamuno, Jurnalul - Mihail Sebastian si In cautarea timpului pierdut - Marcel Proust.
Dupa cum se poate observa la un ochi rapid, sint tot una si una, numai bine de ridicat moralul, as putea chiar sa scriu un tratat despre ideile comune, haha.
Pauza, piesa asta este bezmetica, mie-mi place la nebunie si Nina e chiar mortala! Bai, cind o sa ma marit eu, sa-mi cinte Manic Street Preachers, fara numar, ca nu ma uit la bani
Revenind…
Apropo de chestia cu cosmarul, la un moment dat in Tragicul sens al vietii (despre care sper sa apuc sa scriu ceva mai mult) zice nenea ca oamenii nu vor sa accepte ideea de moarte pentru ca nu-si pot imagina lumea fara ei. Si autorul aduce somnul ca stare, in care sintem cumva rupti de lume, pentru ca sintem cam absenti. Lucru care mie mi s-a parut foarte grav cind l-am citit si mi-a dat mult de gindit, poate de aia organismul meu refuza sa doarma cit i-ar trebui, desi eu tot ii spun bre ia si dormi, ca-ti face bine la ten, el nimica.
Intimplator sau nu (demonul meu filozofic imi sopteste ca nimic nu este intimplator), in Proust am intilnit pasajul asta:
“Cind sintem bolnavi, ne dam seama ca nu traim singuri, ci inlantuiti de o faptura apartinind unui regn diferit, de care ne despart abisuri, care nu ne cunoaste si de care nu-i cu putinta sa ne facem intelesi: trupul nostru. Chiar pe un tilhar pe care l-am intilni in cale, l-am putea poate induiosa, daca nu fata de nenorocirea noastra, cel putin punindu-i in joc interesul personal. Dar a-i cere trupului nostru sa ne crute ar fi ca si cum am vorbi cu o caracatita, pentru care cuvintele noastre nu pot avea mai mult inteles decit vuietul apei si cu care am fi inspaimintati sa fim ondamnati a trai. “(vol Guermantes)
Mi-e din ce in ce mai clar in ultima vreme, sint crize sa zicem, in timpul carora lucrurile o iau razna din interior catre exterior, si culmea, parca ti-e mai greu sa le controlezi decit daca ar fi invers. Lucrul asta n-ar fi ceva trist sau datator de spaime, cred ca e un fapt si trebuie, la un anumit moment, luat ca atare, sintem fragili si ne e frica sa recunoastem, ca si cum acceptarea inseamna capitulare. Ori probabil ca nu e.
Acuma, ala-i subiectul, altul nu e, Edward Norton a stat, s-a gindit, s-a razgindit, iar s-a gindit, vreo sapte ani a tot rumegat la filmul asta, s-a scremut si a iesit un film frumos dupa parerea mea si bine jucat si bine colorat! Implecabil (ce cuvint!) cel putin in ceea ce-l priveste pe el insusi (el fiind Walter, sotul indurerat). Este asa o fiinta nesarata in genere el ca om, ca nu-ti vine sa-l iubesti deloc deloc, adica o inteleg pe Kitty, dar este in acelasi timp expresiv si reuseste pe parcursul filmului, prin gesturi si prin privire sa devina hm destul de interesant, adica chiar agreiabil, adica chiar dragut!
Hihih, glumesc, nu, mi-a placut de el in filmul asta (spre deosebire de Magicianul unde vai de mine ce-or fi vrut de la el oare?!), mi-a placut si Naomi Watts, nu in mod deosebit, dar a fost ok, mi-au placut doi oameni care sint secundari asa, Toby Jones ( care e englez si el pierdut prin China si el e pe post de intelept, da) si Diana Ring (care este maica stareta de la orfelinatul unde-o sa lucreze Kitty o vreme, alta inteleapta, da).
Si e si frumos in China, asa ca mie chiar mi-a placut.
Ah am uitat sa spun de ce se cheama asa, ca am observat ca au existat nedumeriri in public. Este luat dintr-un poem a lu Percy Bysshe Shelley (gagicu lu Mary Shelley, aia cu Frankenstein, pentru cine nu le are cu romanticii englej)
Lift not the painted veil which those who live
Call life: though unreal shapes be pictured there,
And it but mimic all we would believe
With colours idly spread,-behind, lurk Fear
And Hope, twin Destinies; who ever weave
Their shadows, o’er the chasm, sightless and drear.
Creed ca zice asa:
Nu ridicati valul pictat pe care cei vii
Il numesc viata: cu forme ireale
Desi ai crede ca parodiaza lumea
In culori nepasator imprastiate, sub el frica si speranta,
Stau la pinda, destine gemene; impletindu-si necontenit
Deasupra abisului, umbrele, orbirea si tristetea.
Samd nu ma mai chinui acuma, ca scrie baiatu asta complet alambicat, asta-i ideia, metafizica curata.
Traiesc timpuri kam kafkiene, habar n-am ce demoni zac in mine, asa ca e posibil sa ma comport haotic, o sa incerc sa scriu regulat, dar daca n-o sa-mi reuseasca, sa fiu iertata.
Deocamdata despre Valul pictat.
Eu am citit cartea asta, ca multe altele, la o virsta la care n-ar fi trebuit nici macar sa ma gindesc la ea. Maica-mea avea o prietena, de data asta buna, la care m-am dus eu intr-o vara; ea tinuse tot felul de jurnale si caiete de-alea patetice in adolescenta, pe care, din drag de ea insasi, le-a purtat cu ea si le tinea intr-un sertar. Eu am scobit si-am dat de un citat din Valul pictat,(complet eronat, Irina m-a tras de atenie ca citatul este din Cella Serghi - Pinza de paianjen), care suna ceva de genul nu ma intereseaza un barbat decit in masura in care il pot poseda ca femeie si sint femei mai frumoase ca mine, dar exista un moment unic in care pentru barbatul ala esti cea mai frumoasa si asta conteaza cel mai mult.
Blah blah, m-a impresionat textul foarte tare si l-am invatat pe de rost, motto asa, dovada e ca si acum il mai tin minte in mare parte, deh pubertatea este o virsta ciudata, dar simpatica. Eu eram convinsa ca toata cartea aia o sa fie tot un panseu si-o invatatura pentru viitoarea femeie ce ma aflam, si-am luat-o la mestecat.
Mai bine citeam ziarul Scinteia, eram cu creierul mai limpede, ca n-am inteles deloc ce i s-a intimplat femeii aleia. In primul rind cit de prost-crescuta era, apoi cit de rau putea sa fie barbat-so c-a luat-o cu el, alalalt ca a dezamagit-o, dupa aia cit s-a chinuit saraca, in sfirsit a venit soarele cind pac iaca el moare!
Adica! Kitty era o tipesa destul de frivola, de care se indragosteste Walter (bacteriolog acolo, interesant foc ioc!), ea, ca sa scape de acasa, se marita cu el si pleaca in China. Acolo ea se inamoreaza de Charles, secretar pe la Consulat, are o aventura cu el, barbat-su afla si ca un turbat ce e, se voluntariaza sa plece intr-o regiune la mama naibii plina cu holera sa-i ajute pe oameni si-o obliga si pe Kitty sa vina cu el. Ea zice pas, Charles amorul meu o sa ma tina aici cu el, ne iubim, tu du-te unde vrei, eu ramin cu el.
Walter zice ok, eu te las daca amantu tau da divort de nevasta-sa si te ia pe tine, haha, evident ca Charles cind aude zice stai sa ne mai gindim, Kitty isi da seama ca a cam luat-o-n freza si se duce cu inima sparta in tinutul holerian. Ea ajunge sa-l vada pe omu ei intr-o alta lumina, se indragosteste de el si dupa ce el o chinuie bine bine, na se impaca si se iubesc taman cind nici nu te-asteptai, dar pentru ca sa nu apuce sa-si revina si sa se plictiseasca unul de altul, Walter se ciumeaza si decedeaza.
Ideea era cum se schimba oamenii si cum situatiile aparent fara iesire ofera niste surprize surprinzatoare, acolo unde-ai fi crezut ca nu e cale de intors, iaca sa naste iumbireaa. Somerset Maugham chiar a fost de treaba cu Kitty, a lasat-o si gravida, ca sa infloreasca speranta. In afara de asta, ce-mi place mie la el in genere zic este ca personajele lui nu sint proaste deloc, chiar daca au o doza asa de superficialitate, au norocul sa gaseasca alte personaje intelepte care le fac un bine si le mai deschid ochii.
Dupa publicitate zic de film.
erat.
o
un pasaport. L-a vazut pe Marcel pe masa, nu stiu cum de il uitasem la vedere si el a zis oo Suzi iti place sa citesti! Mdah. Am si eu carti… Ei nu manebuni! Daaa, daca vrei iti aduc! Normal!
t e
act, o sa te luminezi tu cind o sa-ti vina.