Azi dimineaţă în autobuz am văzut cea mai ciudată treabă pe care-am văzut-o în mijlocul de transport.

Pînă azi, în top aveam un indian atras la modul pervers de bărbaţi, care dimineaţa mînca cereale cu lapte sau cu apă de la sticlă. Tipul ăsta ia la scanat toti masculii din autobuz şi de pe străzile pe unde trece autobuzul şi circulă oameni, iar dacă se plictiseste se uită în maşini, vorbind singur diverse chestii pe care nu le înţeleg, dar cred că îi alintă sau îi pleftureşte după cum i-a înzestrat soarta pe nevinovaţii respectivi.

Apoi aveam o tipă foarte urîţică, ea începea şi scotea întîi o banană, o mînca, punea coaja pe pervaz, scotea un măr îl mînca, punea cotorul peste coaja de banană şi la sfîrşit scotea fie o piersică/nectarină, fie am văzut-o cu bucăţi de ananas. Cîîînd termina şi cu a treia fructă se lingea pe degete! După care îşi scotea dintre dinţii din faţă (sus şi jos) resturile de la micul dejun, se ştergea la gură şi se dădea cu cremă pe chip.

Ei, asta de azi a întrecut orice aşteptări! Era o tipă relativ draguţă, stătea lîngă mine pe o banchetă din spatele autobuzului, faţă în faţă cu o altă banchetă. Eu îmi citeam liniştită cartea şi mă mai uitam pe geam. La o bucată văd că cei cam cinci oameni din faţa mea se uita paralizaţi la tantea de alături, care mi se părea mie că se machiază normal! Dar nu.

Ea avea un şerveţel pe care îl băga în gură îl lingea şi după aia se dădea pe faţă! S-a spălat! După care a scos din poşeta ei un beţişor din ăla cu care ai putea să te ştergi în urechi, dar care avea vata maro, culoarea fondului de ten pe care ea îl înmuia în gură (iar!!) şi întindea tot pe faţă! Aşa ceva nu am văzut şi sper să nu mai văd în viaţa mea! Avea vreo cîteva beţigase de-alea şi pe toate le-a epuizat şi s-a machiat! Ne uitam la dînsa cruciţi şi ea nici că se sinchisea.

Eu am stat şi ca o mică detectivă ce sînt m-am gîndit după cum urmează. De ce s-ar apuca cineva să se machieze mînjindu-se cu beţişoare de urechi în autobuz la ora 8 dimineaţa? De ce cineva nu şi-ar lua cu sine tubul întreg şi, dacă doreşte musai o senzaţie de prospeţime, să înmoaie beţigaşul în sticluţa cu pomadă? De ce ar fi cineva atît de infect încît sa scuipe fondul de ten şi să-l întindă?

Răspunsul nu este decît unul simplu: fata asta nu are bani, este săracă, este dintr-o familie care nu se preocupă de smacuri, cît de cîştigarea hranei şi a îmbrăcămintei. Acea fata nu are un fond de ten, ea nu are! Şi a fost că a beibisitat la cineva, la o familie cu copii, unde doamna avea fond de ten! Fata noastra nu a îndrăznit să ia să fure ditamai sticla cu fond de ten dar îşi dorea cu ardoare să se fondeze!

M-am pus în pielea ei şi am făcut ca ea, anume, a substras 7 (şapte) beţişoare de urechi, care oricum sînt mici şi doamna nu ar da importanţă, a înmuiat în fond de ten, a pus într-o punguţă în poşetă pentru o rezervă discretă de machiant ambulatoriu pentru vremuri grele. Cum ea este o fată curată şi ştie că fondul de ten se aplică pe un ten curăţat în prealabil, a folosit un şerveţel poate şi el substras, a scuipat şi s-a şters, cum fac şi pisicile şi porumbeii parcă, apoi a trecut la partea cu machiajul efectiv. Şi cînd s-a terminat, nici o diferenţă între ea şi cineva care a folosit produse în prezentare clasică!

Deşi mi-a dat un pic de furcă, pot spune că iată, am mai rezolvat un caz delicat o enigmă cotidiană aparent indezlegabilă şi neînţelegibilă, deşi nu-mi place să mă laud, sînt un pic mîndră de mine.

22 comentarii